Părintele Crângașu și Catedrala Națională

Într-una din diminețile geroase de săptămâna aceasta priveam cu oarecare fascinație imensele structuri de metal înghețat din șantierul aflat în apropierea intrării în Senat și cărora în alte vremuri li se închinau cântece: macaralele ce înconjoară Catedrala Națională.

Un ceai pe șantier

Îl sun pe părintele Crângașu, însărcinat de Patriarhul Daniel cu bunul mers al lucrărilor, să-l întreb dacă gerul poate pune în întârziere singurul proiect național care poate marca la adevărata valoare Centenarul.

Citește și: Cea mai mare catedrală din țară începe să domine orizontul Capitalei

Mă invită în barăcile de pe șantier, unde fusesem de mai multe ori, dar nu pe un frig de să îți pătrundă în oase. Primesc un ceai fierbinte, o adevărată binecuvântare la multe grade cu minus.

„Am avut 2-3 zile de pauză pe șantier, dar astăzi au venit cam jumătate din cei aproximativ 1.000 de oameni care își câștigă o pâine lucrând cu noi. Bunul Dumnezeu a făcut să avem o iarnă blândă și suntem în grafic”, îmi spune părintele.

Mă pune la curent cu mersul lucrărilor, iar eu încerc să îl fac să înțeleagă câte ceva din zbaterea politică. Mă ascultă cu atenție și își exprimă credința că anul acesta vom găsi puterea de a depăși toate cele care dezbină de ceva vreme poporul român.

Părintele Nicolae Crângașu (stânga) pe șantier, în interiorul Catedralei Mântuirii Neamului (Catedrala Națională)

Știind că îmi face plăcere să văd forfota din șantier, primesc repede o cască de protecție și ajungem în fața viitoarei catapetesme, astăzi doar o imagine inginerească cu o structură de rezistență de tip fagure, formată dintr-o rețea de stâlpi și grinzi de beton armat. Catapeteasma va fi pictată în tehnica mozaic (îl regăsisem pe părinte la baracă, stând de vorba cu trei tineri pictori), pe partea dinspre naos și va avea 4 registre de icoane dispuse pe verticală.

Citește și: Patriarhul secret

În ciuda frigului, primesc cu nedisimulata uimire explicațiile inginerești furnizate de părinte care continuă cu cele despre o altă bijuterie inginerească ce acoperă întreaga suprafață de deasupra noastră, practic o platformă metalică ancorată în pereții laterali la cota +27, cu ajutorul căreia s-au construit toate arcele, bolțile, cupolele și plăcile Catedralei situate până la cota +45.

Zâmbesc văzând ușurința furnizării detaliilor tehnice, dar și amintindu-mi începuturile inginerești povestite de interlocutorul meu.

Făcător de biserici în comunism

În anii 1988-1989, părintele Crângașu reușise să construiască în deplină ilegalitate o biserică în apropierea Bucureștiului, cu o dăruire care l-a determinat pe Patriarhul Teoctist ca după 1990 să îi încredințeze construcția și a altor biserici.

L-am cunoscut pe părintele Nicolae Crângașu, preotul paroh de la Biserica Visarion, în urmă cu aproximativ 15 ani, când încerca să ducă la bun sfârșit unul din numeroasele sale proiecte.

Structura metalică din interiorul Catedralei Naționale

A reușit să redea strălucirea lăcașului de cult din centrul Capitalei, dar și să construiască un centru social în care cei aflați la un moment dat în dificultate să poată primi o masă caldă și asistență medicală, cu ajutorul unor oameni care au ales să îl sprijine să își împlinească menirea de a-și ajuta semenii, de a le reda speranța, de a le aduce alinare.

Privirea luminoasă, vorba blândă, ușurința de a vorbi cu aceeași bucurie  despre naștere dar și despre moarte, m-au făcut să mă consider norocos că am întâlnit un om cu har. Câțiva ani mai târziu, împărtășeam împreună taina botezului copiilor mei.

Citește și: Patriarhul KIRILL faţă către faţă cu Floriana Jucan

Astăzi sper să ne alăturăm cât mai mulți proiectului construirii Catedralei Naționale, iar la 25 noiembrie 2018 să ne putem bucura împreună că în vremea noastră s-a împlinit visul de acum 134 de ani al Regelui Carol I de avea o Catedrală închinată celor care s-au jertfit pentru țara lor.