Plângere penală împotriva a trei comandanți care au gestionat intervenția de după explozia de la Crevedia. Parchetul Militar susține acuzațiile avocatului Florin Cojocaru

Apărarea oamenilor de afaceri Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, proprietari ai firmei FLAGAS, acuzați că se fac responsabili de explozia unei cisterne care a provocat daune și pierderi de vieți omenești, în august 2023, în Crevedia, a făcut plângere penală împotriva a trei comandanți care au coordonat intervenția la locul exploziei. Într-un Comunicat care explică acțiunea penală, avocatul Florin Cojocaru, apărătorul celor doi proprietari FLAGAS, aduce ca argumente incriminatoare chiar declarații ale celor vizați, date la audieri, în fața procurorului militar. Cosmin Stângă și Ionuț Doldurea au acordat singurul lor interviu despre ce s-a întâmplat la Crevedia și despre ce au făcut ulterior, chiar în perioada în care au fost arestați preventiv, revistei Q Magazine aici.

• Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
• Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
• Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
• Raed Arafat chemat la Parchetul Militar
• Zelenski, supărat: Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev

Redăm mai jos Comunicatul integral, remis presei de av Florin Cojocaru:

În cadrul dosarului cunoscut public drept „Dosarul Crevedia”, astăzi, 07 mai 2024, în reprezentarea domnilor Cosmin Stîngă și Ionuț Doldurea, precum și a societății FLAGAS SRL, am depus plângere penală împotriva a 3 comandanți ai intervenției, cu expertiză ca pompieri, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz de autoritate prin care s-a adus o vătămare gravă intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului, neglijență în serviciu, neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

După ce în cursul anchetei, în numeroase rânduri, mai înainte de a afla din dosar, am citit în presă pasaje întregi din Referate de arestare sau de prelungire a arestării, ori am văzut larg expuse și dezbătute pasaje întregi dintr-o expertiză care avea să ne fie adusă la cunoștință săptămâni mai târziu, găsim că rămâne firesc ca aceeași mass-media să cunoască și să expună, spre o corectă informare a publicului, și alte particularități ale acestui caz. Devine prioritar ca, în interesul general al comunității, capacitățile, abordările și reacțiile instituțiilor Statului să fie corect observate, evaluate și înțelese, mai ales în legătură cu situații de urgență pentru care oamenii sunt îndreptățiți să aștepte implicare de cel mai înalt standard profesionist.

O măruntă dar expresivă mostră cu privire la cum instituțiile cu atribuții de intervenție la dezastrul din ziua de 26 august 2023 au înțeles să gestioneze urgența cu care se confruntau reiese din declarația unuia dintre cei 3 comandanți ai intervenției, vizați de plângerea de astăzi, dată la Parchetul Militar:

„ La 19,29 am retras dispozitivul […] deoarece […] nu doream să se stingă flacăra deoarece dacă se stingea încărcătura ar fi format un nor toxic. […]

La 20,01 a ajuns si dl [… ] care a venit la poziția mea, i-am raportat situația și măsurile luate și a preluat comanda intervenției. Am avut o discuție cu acesta [… ] am ajuns la concluzia că [… ] nu este indicat să acționăm pentru stingerea incendiului de la cisternă pentru a nu se deversa încărcătura de substanțe toxice. […]

Menționez ca anterior exploziei nimic nu a prevestit-o. […] NOI NU AM CUNOSCUT ÎNCĂRCĂTURA CISTERNEI, NICI CANTITATEA ORI SUBSTANȚA […] iar faptul că nu ardea decât o cisternă in mijlocul unei curți nu ne-a indus ideea că va urma o explozie. Dacă am văzut că cisterna nu a explodat circa 90 minute, am considerat că nu va exploda și că metoda folosită de noi de a o răci este bună. [… ]

Întrebare Procuror Militar – În momentele premergătoare exploziei ați auzit sau văzut ceva care o prevestea?

Răspuns – Nu. Nu se aștepta nimeni. Nu a dat niciun semn.

Întrebare Procuror Militar – De ce nu v-ați retras mai mult?

Răspuns – Am considerat că nu este nevoie. Procedurile nu stabilesc o anumită distanță.

Întrebare Procuror Militar – Ați folosit pulbere?

Răspuns – Nu. Aceasta se folosește numai in spatii inchise și la incendii electrice.”

În același timp, în contrast cu această evaluare a comandanților, la primul nivel de execuție în rândul pompierilor (acolo unde se găsesc și servanții) percepția exprimată era alta, precum (declarație la Parchetul General):

„Eu personal am luat in calcul riscul unei explozii, chiar MA GANDEAM CA E O DOAR O CHESTIUNE DE TIMP PANA EXPLODEAZA. Nu am auzit insa ordine care sa prevada masuri pentru prevenire sau protectie in caz de explozie.””

În alt registru – tot exemplificativ – a devenit de notorietate cum mulți dintre pompierii implicați în intervenție au găsit onorabil ca în acest unic caz, și numai în acesta, să pretindă despăgubiri extrem de însemnate (de milioane de euro, ca să existe și unitate de măsură). În privința celor mai mulți dintre aceștia reiese din cercetări și chiar din aprecierile superiorilor, că nu purtau corespunzător echipamentul de protecție. Relevant în acest sens poate să fie însă o altă mostră, de această dată din înregistrările (nesecrete) surprinse de mijloacele din dotarea autospecialelor după momentul producerii celei mai puternice dintre explozii, așadar după rănirea pompierilor:

„…să nu zici la nimeni că m-am ars la mâini că tot pe mine mă ia… CĂ CE CĂUTAM ÎN MÂNECĂ SCURTĂ…, DACĂ AVEAM MÂNECĂ LUNGĂ NU MĂ LUA…, da mă crezi că pe tricou și pe astea n-am avut nimic, doar unde am avut mâinile libere…, și cu fața îți dai seama, eu fugeam de foc și m-a ars din spate…, am avut casca, m-a protejat, îmi ardea și chelia și mi-a luat exact coatele, ce era (neinteligibil)… și am căzut în șanț”

După cum probabil este de asemenea cunoscut, Dosarul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în care imediat după eveniment s-a inițiat din oficiu cercetarea modalității de intervenție a forțelor ISU, a fost reunit, la data de 11 decembrie 2023, la Dosarul Parchetului General, în care reprezentanții Flagas se găseau cercetați în stare de arest preventiv.

Împrejurarea s-a constituit pentru Parchetul General într-un motiv distinct de solicitare a prelungirii duratei măsurilor preventive, invocându-se că se impune, în actul de urmărire penală, reaudierea (și în dosarul propriu) a persoanelor care fuseseră audiate de către Procurorii Militari.

Pe mai departe însă, cum acestei inițiative exprimate de Parchetul General am observat că nu i se dădea curs după prelungirea măsurilor, după considerabila perioadă de timp trecută fără ca vreun pompier să fie citat pentru invocata reaudiere necesară, am formulat noi, la data de 04 martie 2024, cerere de probe prin care am solicitat reaudierea tuturor persoanelor audiate de Procurorii Militari, mai ales că, neavând calitate în acel dosar, nu participaserăm la nicio audiere.

La data de 11 martie 2024 cererea noastră s-a admis parțial, în sensul că s-a încuviințat reaudierea a 72 de persoane (pompieri) și s-a respins audierea a 5 persoane, care fuseseră și ele audiate de Procurorii Militari. În privința acestor 5 din urmă persoane, jurnaliștii cu experiență vor intui instinctiv, din prima, cine are numele cel mai important. Celelalte 4 nume nu au nicio greutate, ele completând, doar, un context. Jurnaliștii fără niciun fel de experiență vor reuși si ei, cel mai probabil, să înțeleagă tot din prima, numele în cauză, iar dacă nu reușesc din prima, este absolut exclus să nu deducă din a doua încercare.

Raed Arafat în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea rezultatelor interventiei de la Crevedia, în Bucuresti, 3 septembrie 2023. Foto Eduard Vînătoru, Inquam

A fost inițiată, prin urmare, reaudierea persoanelor încuviințate, aceasta traducându-se în zeci de pompieri rechemați la Parchetul General și sute (sute!) de ore de declarații.

Când însă, în cadrul acestor reaudieri, profesioniști ai urmăririi penale cu capacități notoriu redutabile, de excepție, în plan judiciar, care pe drept cuvânt pot reprezenta la orice moment prima opțiune în investigarea celor mai complexe spețe, nu adresează niciuneia dintre aceste zeci de persoane nicio întrebare proprie (nici măcar una!), sentimentul că ceva este profund în neregulă ia locul așteptării ca justiția să fie egală pentru toți. Prin excepție și foarte rar, atunci când Apărarea nu a putut participa la o audiere, au fost adresate de anchetatori, limitat și riguros, întrebările Apărării, cunoscute de la declarații anterioare.

Nu am putut anticipa că, de fapt, ancheta Parchetului General se va distinge de aceea activă a Parchetului Militar, prin pasivitatea ei și prin aceea că nicio procedură nu îi mai vizează, de fapt, pe militari.

În notă discordantă cu această abordare pasivă, în reprezentarea Procurorilor Militari și a experților INSEMEX concluziile apar pregnant diferite.

Astfel, Procurorul Militar care a inițiat reunirea cauzelor a statuat, la momentul trimiterii cauzei spre conexare:

„Din datele oferite de apelant și din declarațiile pompierilor rezultă că încă de la început I .S.U- București-Ilfov a cunoscut că a avut loc un incendiu și o explozie la un rezervor GPL, soldat cu victime.[…]

Din declarația col. […], declarațiile pompierilor și înregistrările video rezultă indicii cu privire la faptul că sus-numitul a ignorat prevederile art. 59 alin. 1 lit. d din Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 4018/17.06.2022 ce stipulează în sarcina comandantului obligativitatea luării măsurilor de protecție a personalului de intervenție, inclusiv aliniamentul până la care se execută misiunea în condițiile date, dar și prevederile art. 68 din același ordin deoarece nu a dispus prin ordin clar și neechivoc stabilirea unei zone de risc pentru pompieri. Mai mult, acesta nu a respectat prevederile menționate la punctul 20 din Procedura de sistem privind intervenția în cazul situațiilor de urgență determinate de incidente, accidente sau accidente majore la instalațiile de gaze naturale prin care s-a dispus obligativitatea stabilirii unei zone cu o rază de minim 100 metri în care au acces NUMAI echipele de intervenție ale operatorului sau de căutare și salvare echipate cu costume de protecție și aparate de respirat cu aer comprimat. Or, pompierii menținuți în acea zonă nu efectuau activități de căutare si salvare.[…]

De menționat că, potrivit art. 47 alin. 1 din Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 1413/29.07.2013 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind intervenția serviciilor de urgență profesioniste – intervenție la incendii – ISU 01 în cazul intervenției defensive (cum a fost în cazul de față deoarece ex ista iminența unei explozii), personalul va fi dispus în afara zonei de risc, dar aceasta nu a fost stabilită în mod clar și neechivoc de către comandant.[…]

Modul defectuos de stabilire a zonei de risc pentru pompieri s-a perpetuat și pe parcursul intervenției când col [… ] a rămas în aceeași zonă, foarte aproape de rezervorul care ardea (la circa 20-25 metri, ce rezultă în principal având în vedere că distanța dintre doi stâlpi de electricitate este de 50 metri), fără nicio justificare, cu atât mai mult cu cât se efectuase activitatea de recunoaștere, iar punctul de comandă era mult mai departe, într-o zonă sigură.[…]

Faptul că sus-numitul s-a postat în acel loc o perioadă mare de timp, foarte aproape de rezervorul ce ardea, coroborat cu lipsa unor comenzi concrete și clare, în conformitate cu regulamentele militare referitoare la limita zonei de risc pentru pompieri a creat acestora convingerea (extrem de imprudentă de altfel) că acolo ar fi limita zonei de risc.[…]

Există indicii că, după ce a preluat comanda dispozitivului, col. [… ] nu a luat măsurile necesare evitării/ limitării vătămărilor produse pompierilor de o eventuală explozie, în sensul că nu a dispus folosirea costumelor aluminizante și nu a dispus folosirea tunurilor cu apă sau a unor trepiezi care să înlocuiască pompierii.

Mai mult, există suspiciunea că, atunci când au sosit roboții de stingere a incendiilor, col […] a acceptat ca operatorii să-i acționeze de la o distanță mică, respectiv 10-15 metri, contrar caracteristicilor menționate în documentația tehnică a acestora, din care rezultă că distanța de pilotare este de până la 600 metri în linie dreaptă, respectiv 1600 metri cu amplificator de semnal. Instrucțiunile de utilizare a roboților prevăd ca operatorii să păstreze o distanță minimă față de partea laterală a robotului de 10 metri, respectiv 50 metri față de partea frontală sau partea din spate, distanțe care se pare că nu au fost respectate.

Același comandant a acceptat ca lângă roboții de stingere a incendiilor să se afle mai mulți pompieri în mod inutil, deoarece nu ajutau cu nimic operatorii, Or, scopul folosirii roboților este tocmai de a îndepărta pompierii și a elimina riscul vătămării acestora, scop ignorat de către ofițer.

Aceste acțiuni/ inacțiuni ale comandantului par a fi contrare dispozițiilor art. 38 alin. 1 lit. a din Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 1413/29.07.2013 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind intervenția serviciilor de urgență profesioniste – intervenție la incendii – ISU 01, potrivit cărora personalul cu atribuții de conducere a intervențiilor adoptă tactici de intervenție care să aibă in vedere cu prioritate asigurarea securității proprii și a personalului din subordine prin amplasarea forțelor și mijloacelor astfel încât să existe permanent posibilitatea retragerii în condiții de siguranță în cazul producerii unor explozii.[…]”

În lucrarea întocmită de specialiștii de la INSEMEX Petroșani – EXPERTIZĂ TEHNICĂ privind evenimentul produs în data de 26.08.2023 la imobilul nr. 231 din Crevedia, Șos. București – Târgoviște, aparținând SC FLAGAS SRL, jud Dâmbovița – la Obiectivul nr. 6 se consemnează, între altele, și următorul răspuns:

„ Răspuns la obiectivul nr. 6 : Factori favorizanți inițiali sunt: […]

Alți factori favorizați sunt:

– intervenția inițială prin tactică activă a echipajelor ISU (ulterior exploziilor de tip BLEVE GPL, a fost adoptată tactica pasivă, respectiv retragerea echipajelor/persoanelor la o distanță de siguranță, acțiune realizată în două etape).”

Până la acest moment, pe întreaga durată a urmăririi penale în cadrul dosarului nr. 462/P/2023 sau în legătură cu acesta, exclusiv în sarcina noastră s-a reținut producerea consecinţelor celei mai mari dintre explozii, respectiv rănirea a 35 de pompieri din cadrul ISU-BIF, a 7 pompieri din cadrul ISU – DB, a 2 jandarmi, 2 polițiști, cel puțin 2 civili din rândul localnicilor, a unui reprezentant al companiei de apă și a 3 reprezentanți mass-media, precum și afectarea, prin suflul exploziei, a 83 de imobile.

Credem că această ipoteză este în mod real combătută prin actele dosarului.

Actele oferă nu doar indicii, ci veritabile probe că în modul de intervenție s-a greșit și s-a greșit mult și elementar.

Chiar dacă intențiile forțelor de ordine, de la comandanți și până la servanți, au fost cele mai bune, iar angajamentul lor a fost cu adevărat dedicat scopului protejării persoanelor, salvării de vieți și de bunuri și stingerii incendiului, informațiile au fost greșit evaluate, ori insuficient accesate sau evaluate cu neștiință, evident dând naștere unor măsuri necorespunzătoare în esența lor și unor ordine defectuoase cărora militarii din subordine le-au dat curs cu prețul propriei expuneri.

Confidențialitatea urmăririi penale nu este un standard care să faciliteze trecerea sub tăcere a greșelilor, ci este, primordial, una dintre componentele garanției privind aflarea adevărului, câtă vreme acesta, și numai acesta, este urmărit.

Imediat după producerea evenimentului din 26 august 2023, mass – media însăși a abordat și dezbătut intens neajunsurile intervenției. Prin iscusința arestării reprezentanților Flagas însă, întreaga atenție, inclusiv a opiniei publice, a fost aparent definitiv mutată de la ipoteza inițial investigată de jurnaliști și de Parchetul Militar.

Suntem de părere că instituțiile Statului trebuie să funcționeze și să se armonizeze în mod obligatoriu și exclusiv în slujba cetățenilor și a adevărului, fără a se acoperi unele pe altele și fără a permite ca oameni să devină Instituții ori să fie confundați cu acestea și protejați ca atare.

În fine, plângerea depusă astăzi a fost formulată împotriva celor 3 comandanți ai intervenției pentru aceea că, în opinia noastră, aceștia:

• nu au luat în calcul fie deloc, fie nu în modul cuvenit, riscul producerii unor explozii, neprevăzând un astfel de rezultat, deși trebuia și puteau să îl prevadă, și prin urmare nu au luat ori dispus nicio măsură adecvată în raport cu această ipoteză;
• nu au făcut o recunoaștere corespunzătoare a zonei, invocând că pe întreaga durată a intervenției și până la momentul producerii celei mai puternice dintre explozii nu au putut vedea în curtea societății Flagas și alte cisterne decât aceea care ardea, deși în modul cel mai facil zona putea fi riguros observată de sus, dacă nu chiar din elicopterul ajuns la fața locului sau prin utilizarea de drone, în modul cel mai facil prin banala utilizare și înălțare a scării telescopice a unei autospeciale;
• au exclus stingerea incendiului care se manifesta la cisterna din curtea Flagas, ordonând să nu se intervină cu autospeciala cu pulbere sosită la fața locului și să fie lăsată flacăra aprinsă până la epuizarea conținutului cisternei, pe seama raționamentului greșit că incendiile de gaz nu se sting, în condițiile în care de fapt acestea i) se sting și ii) se sting cu pulbere, potrivit legislației în vigoare (NORME TEHNICE privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea şi scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu, aprobate, succesiv, prin Ordinul 138 / 2015 (la data producerii incendiului), și Ordinul 135/ 2023 din 30 august 2023, imediat după incendiu). În același timp, comandanții nu au mai solicitat alte autospeciale cu pulbere pe lângă singura ajunsă la eveniment;

• au nesocotit în mod evident și impardonabil încărcătura de GPL, invocând neverosimil pe durata cercetărilor că, de fapt, nu au cunoscut și nu ar fi avut de unde să cunoască natura încărcăturii din rezervoarele cisternă;
• au dispus echiparea cu costume aluminizate a numai 2 pompieri, care însă au acționat la fața locului, astfel echipați, dimpreună, cot la cot, cu ceilalți pompieri, neechipați cu costume aluminizate, atestând în acest mod plasarea conștientă, deliberată, a pompierilor neechipați cu aceste costume speciale în condiții specifice de risc care reclamau imperios purtarea protecției aluminizate;
• nu știau la data intervenției și nu au cunoscut nici luni mai târziu, cu ocazia audierilor la Parchet, care sunt produsele de stingere pentru incendiile de gaz, indicând în mod fundamental greșit apa și spuma, neluând în calcul la niciun moment și nemenționând pulberea, care de altfel nici nu s-a folosit vreo clipă în împrejurările manifestării incendiului;
• nu au luat în calcul și nici nu au dispus tractarea din zona de risc a cisternelor sau a altor vehicule;
• nu au cunoscut distanța de siguranță în cazul incendiilor manifestate la recipiente de gaz, au nesocotit de fapt orice distanță de siguranță la fața locului și, la nivel declarativ, audiați în cauza penală, au apreciat-o la aproximativ 100 de metri, când de fapt mulți dintre pompierii vătămați s-au găsit la 50 de metri sau mai puțin față de focar la momentul celei mai mari dintre explozii;
• în fapt, nu au valorificat împrejurarea că la fața locului s-au găsit reprezentanți ai Flagas SRL care puteau oferi informațiile necesare, au făcut abstracție de prezența acestora, pe care au nesocotit-o, și nu i-au cooptat deloc pe aceștia în procurarea și procesarea de informații necesare actului de comandă.

Chiar dacă nu neapărat toate aceste neajunsuri sunt întâlnite concomitent în cazul tuturor celor 3 comandanți ai intervenției, considerăm că în economia intervenției în întregul ei, ca abordare conjugată și unitară, ele rămân imputabile tuturor, în condițiile în care măsurile concrete luate sunt de fapt specifice intervenției defectuoase.

Dacă nu au putut ele comunicatele Parchetului, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, sigur nu o va putea face nici cel de față.

Av. Florin Cojocaru