PNRR, lung prilej de vorbe și de ipoteze

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un program foarte important pentru România, din banii alocaţi urmând să fie direcționați către Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţie – 3,6 miliarde de euro şi Sănătate – 2,4 miliarde de euro. Detaliile PNRR au fost prezentate de Florin Cîțu într-o conferință de presă susținută miercuri, 2 iunie, la Palatul Victoria.

„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este de astăzi pe site-ul MIPE, adresa mipe.gov.ro_pnrr. (…) poate fi analizat, citit de toţi românii în acest moment. Vestea bună: PNRR a fost depus la Comisia Europeană, luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. (…) Este un program foarte important pentru România. (…) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe, vom construi şi vom renova zeci de spitale”, a declarat Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria.

Premierul a subliniat că în 2024 va exista un spital nou construit.

„Şi asta este o premieră a ultimilor 30 de ani, (…) vom avea un spital construit în 2024. Aşa cum am promis, este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale. Criza prin care am trecut anul trecut şi încă mai trecem, această pandemie, a arătat foarte clar şi a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din Uniunea Europeană şi a arătat foarte clar limitele sistemelor de sănătate şi de aceea este foarte important pentru noi să dezvoltăm reţeaua de spitale, să o modernizăm “, a spus Cîţu.

Premierul Florin Cîţu a declarat că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă guvernanţii au creat o mai mare transparenţă a modului în care vor face reformele asumate, “de care românii au nevoie de ani de zile”.

„Un alt lucru important pe care îl avem în PNRR şi se leagă şi de recomandarea Comisiei de astăzi, componenta de reforme, iarăşi foarte dezbătută în spaţiul public. Un lucru pe care toţi din clasa politică îl ştim, România are nevoie de reforme, iar în PNRR am creat mai mare transparenţă a modului în care vom face aceste reforme. Am pus acele borne clare: până la ce dată vom avea reforma X, până la ce dată vom avea reforma Y şi aşa mai departe. Deci aceste lucruri sunt deja puse acolo. Şi vorbim de reforme de care românii au nevoie de ani zile”, a declarat Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria.

Șeful Executivului s-a referit, în primul rând, la reforma sistemului de pensii.

„Vrem să avem un sistem de pensii bazat pe contributivitate şi sustenabil, lucru pe care nimeni nu îl poate nega în România şi cu care sunt de acord toţi actorii politici şi toţi românii. Şi vom face acest lucru”, a spus premierul.

Cristian Ghinea, ministrul Proiectelor Europene, prezent și el la aceeași conferință, a confirmat că vârsta de pensionare va crește în România, așa cum se zvonea, în ciuda dezmințirilor unor politicieni din PNL. Ghinea a explicat că majorarea vârstei de pensionare nu va fi, deocamdată, obligatorie, dar se va aplica în toate domeniile.

„Avem un sistem de pensii care nu este echilibrat. Trebuie să venim cu o reformă. Trebuie să le spunem părinților noștri că nu putem să continuăm așa. Vom avea o nouă lege a pensiilor. Vom favoriza pensiile mici, când mărim pensiile. Vom recalcula toate pensiile. 20.000 de pensionari au chemat statul român în judecată și au început să câștige și trebuie să rezolvăm problema asta pentru că se va mări numărul de procese. Oamenii spun că de ce să aibă o pensie mai mică doar pentru că au ieșit în ani diferiți la muncă, deși au muncit la fel. Vorbim despre o posibilitate voluntară de a rămâne în câmpul muncii mai multă vreme, au mai fost astfel de experimente, vom generaliza această decizie. Nu este obligatorie.”, a spus Cristian Ghinea.

Cîţu a menţionat şi reforma justiţiei.

„Reparăm ce au stricat alţii în ultimii ani de zile, (…) şi acest lucru este în PNRR”, a completat el.

Premierul a punctat şi reforma companiilor de stat.

„O altă problemă cu care ne luptăm de ani de zile – risipa banului public, sifonarea banului public prin intermediul companiilor de stat şi acest lucru se va opri”, a spus Cîţu.

Totodată, prim-ministrul a vorbit şi despre reforma salarizării în sistemul bugetar.

„Un sistem de salarizare în sectorul public, unde vom lega direct şi transparent performanţa de venitul celor care lucrează acolo”, a adăugat Cîţu.

„Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista acest PNRR”, a mai spus premierul.

Premierul a menţionat că formaţiunile din coaliţia de guvernare s-au angajat să facă aceste reforme.

„Sunt reforme la care ne-am angajat, această coaliţie s-a angajat să facă aceste reforme, această coaliţie a câştigat voturile românilor promovând aceste reforme, deci erau reforme pe care le făceam oricum. Acum avem şi susţinerea financiară a acestor reforme prin acest PNRR”, a afirmat Cîţu.

Şeful Executivului a mai spus că, prin PNRR, guvernul se asigură că banii care vin prin acest program vor ajunge în toate „colţurile României”.

„Acesta este un alt principiu care stă la baza PNRR. Toate colţurile României, toţi românii vor beneficia de aceşti 29,2 miliarde de euro”, a conchis Cîţu. 

Ce își propune România prin PNRR:

• 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii
• 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație).
• 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
• 45% din punctele negre de pe șosele (cu multe accidente) eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor
• Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
• Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
• Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
• 311 km de cale ferată modernizată;
• 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou
• 1630 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000 locuitori
• 2000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori
• vor fi plantate peste 45.000 de hectare de pădure
• circa 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic și circa 2.000 de clădiri publice reabilitate
• Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon
• 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon
• Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an
• Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
• 8,5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
• 30.000 de funcționari publici instruiți digital
• Acoperirea cu servicii de acces la internet de mare viteză, la punct fix a aproximativ 790 de sate în care, conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii prin forțe proprii
• Reforma ANAF – creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 p.p din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020
• reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020
• crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, care va fi acreditată de Guvern ca partener de implementare fonduri UE și de Comisia Europeană ca partener de implementare Invest EU
• Cel puțin 3.000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor și transformare digitală și tehnologică
• Cel puțin 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
• 3.000 km de piste pe trasee velo naționale, inclusiv traseele EuroVelo – Municipii, ADI, parteneriate multi-nivel, iar legat de aceasta
• Sunt create sau modernizate muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației
• 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale)
• 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată
• Introducerea Venitului Minim de Incluziune
• Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023
• Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor