Prof. Radu Carp: Politica în 2025 stă între incertitudini și adevărul fiecăruia

În decembrie 2023, atrăgeam atenția că 2024 va fi, din punct de vedere politic, cu totul neobișnuit, mai mult de jumătate dintre cetățenii cu drept de vot de pe planetă fiind chemați să își exercite acest drept. Nu am realizat însă în acel moment că interconexiunile sunt atât de puternice la nivel global.

• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
• Grindeanu: Cer secretarilor de stat și prefecților PSD să își prezinte demisiile
• Proiectul de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice a intrat în procedură de urgență
• Gruia Stoica, GFR: Autoritățile invocă raționalizarea consumului de energie și, în același timp, favorizează transportul cu cel mai mare consum de motorină
• AUR și PSD, front comun împotriva Guvernului Bolojan. 5 mai, data votării moțiunii de cenzură

NOUA REALITATE

Bănuiam faptul că unda de șoc populistă se va transmite inevitabil și va provoca ravagii, dar am subestimat rolul masiv al rețelelor sociale în calitate de formatori de opinie, aproape imposibil de controlat prin mecanismele existente.

În urmă cu câțiva ani, acei candidați care își făceau campania electorală mai mult pe rețelele sociale nu aveau impactul necesar pentru a fi aleși. Li se reproșa, pe bună dreptate, absența în spațiul real, contactul nemijlocit cu alegătorii. În 2024 s-a întâmplat exact invers: acei candidați care au mizat doar pe contactul cu alegătorii reali și au ignorat rețelele sociale au pierdut alegerile. 

Ce s-a schimbat radical, într-un interval de timp atât de scurt, în doar câțiva ani? Un factor important în această ecuație a fost ceea ce se numește microtargetarea.

În schimbul libertății de a spune oricând ce gân­dești, rețelele sociale ne cer un singur lucru: datele cu caracter personal. Odată intrate în posesia acestor date, ele intră într-un malaxor care nu mai este vizibil din exterior. Datele noastre se agregă cu orice fel de date posibile, în așa fel încât se poate cunoaște exact comportamentul fiecăruia: ce mâncare îți place, ce haine porți, care sunt filmele preferate etc. Unii chiar intră într-un fel de frenezie a datelor, oferind de bunăvoie rețelelor sociale absolut toate datele cu caracter personal, în căutarea publicității. Astfel se naște microtargetarea, care are în vedere comportamentul nostru economic, dar și, după cum am observat în 2024, politic. 

Uniunea Europeană a încercat să controleze acest fenomen, adoptând în martie 2024 un Regulament privind transparența și targetarea publicității politice, dar acesta se va aplica abia începând cu sfârșitul anului 2025.

La fel s-a întâmplat și cu Digital Services Act (DSA) – ideile sunt foarte bune, dar mecanismul gândit pentru contracararea dezinformărilor este foarte lent, nu se pot lua decizii pe măsura propagării datelor false în unele rețele sociale. 

2024 a stat sub semnul translației de la microtargetarea economică la cea politică. 

DSA are în vedere rețele sociale mari, dar regulile sunt ușor de ocolit, câtă vreme rețelele sociale pot să se prezinte ca având un număr mai mic de utilizatori pentru ca regulile UE să nu li se aplice.

Așa s-a întâmplat în cazul Telegram, iar răspunsul la întrebarea dacă acest canal a încălcat sau nu DSA este dificil de dat. Pavel Durov, proprietarul Telegram, a fost arestat în Franța în august 2024. De atunci nu se mai știe nimic, iar algoritmii și modul de funcționare al acestei rețele sociale rămân la fel de puțin transparenți.

Alegerile din 2024 s-au bazat, fără excepție, pe mobilizarea venită din direcția rețelelor sociale. În momentul în care în Europa se discuta ce să fie permis sau interzis înainte și pe durata campaniei electorale, rețelele sociale au schimbat complet peisajul, facilitând comunicarea directă a candidaților și înainte, și în timpul, și chiar în ziua alegerilor. Mai mult, au prezentat campaniile politice ca fiind campanii comerciale. 

Dezvoltarea acestor comportamente electorale a făcut ca natura competițiilor politice din 2024 să se schimbe cu desăvârșire. Nu a mai contat ideologia, nici măcar programul unui partid sau al unui candidat, programul de guvernare etc., ci a contat doar starea de spirit pe moment și intensitatea dorinței de a manipula.

Așa se explică rezultatele alegerilor din Franța, care au dus la polarizarea extremă în direcția marginilor spectrului politic. Așa se explică victoria lui Donald Trump. Tot astfel se explică ascensiunea în Germania a partidelor populiste la alegerile de land. Alegătorii au ales la ceea ce au fost expuși, în funcție de preferințele lor în domenii extrem de variate. 

SUPREMAȚIA DEZINFORMĂRII

Fără îndoială, suntem într-un impas la nivel global. Armele împotriva dezinformării nu funcționează, sunt simple amintiri din trecutul destul de recent în care dezinformarea nu era decât în stadiul incipient. Unele state, precum Federația Rusă sau R.P. Chineză, au văzut în această supremație a dezinformării o oportunitate care putea fi folosită eficient. Era inevitabil să se producă o coliziune cu esența alegerilor corecte – manifestarea liberă de voință. Rezultatul este cel pe care îl vedem.

Anul 2024 nu a însemnat doar lupta disperată, cu mijloace clasice, împotriva dezinformării de tip nou, ci și accentuarea unui fenomen negativ, anume declinul organizațiilor internaționale și a oricăror tip de aranjamente la nivel supranațional. 

Deși la ora actuală întâlnim foarte multe conflicte rezolvate, cele nerezolvate reprezintă încă majoritatea. Mai mult, 2024 a însemnat multiplicarea lor. 

Nu mai există la ora actuală nicio instituție internațională capabilă să intervină, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de sprijin politic, fie din dezinteresul actorilor implicați în conflicte. 

UNRWA a fost acuzată de participare la activități teroriste. UNIFIL a fost atacată în sudul Libanului. Curtea Penală Internațională nu poate pune în aplicare mandatele de arestare pe care le-a emis pe numele lui Benjamin Netanyahu sau Vladimir Putin. Mai mult, este umilită de o țară precum Mongolia care îi permite celui din urmă să efectueze o vizită la nivel înalt, fără teama de a fi arestat. 

SUA a încercat în timpul președinției lui Joe Biden să promoveze mai intens conceptul de „comunitate a democrațiilor”. Proiectul este fără îndoială un lucru bun și necesar, lipsesc însă pârghiile pentru a recurge inevitabil la calea democratizării în cazul regimurilor autoritare. Probabil că întregul concept va trebui regândit pentru a merge mai înainte.

Este extrem de relevant faptul că Siria s-a eliberat de un regim opresiv, dar pare a nu-și pune problema trecerii la democrație prin organizarea de alegeri libere imediat, ceea ce altădată ar fi fost de neconceput. 

În decembrie 2024, Parlamentul de la Berlin l-a demis, prin retragerea încrederii, pe cancelarul federal Olaf Scholz. Foto: Bundestag

Sfârșitul anului 2024 surprinde o lume în care totul este incert. Franța are un nou guvern Bayrou extrem de instabil, în Germania, Olaf Scholz rămâne cancelar doar până la alegerile din februarie 2025.

Singura „axă de rezistență” europeană a rămas formată din țările scandinave – țările baltice – Polonia – Republica Cehă, o axă Nord-Sud care trece prin Europa Centrală, o axă foarte fragilă căreia i se pot alătura, desigur, și țări precum România, în funcție de evoluțiile politice interne. Iranul pare a fi slăbit, în urma multiplelor lovituri ale Israelului împotriva aliaților săi proxy, dar și direct asupra sa, în timp ce Federația Rusă și R.P. Chineză folosesc o retorică demnă de super-puteri cu arsenal nuclear – ceea ce nu corespunde în întregime adevărului, fiind țări cu economii fragile sau pe cale de a fi fragilizate din motive politice interne.

CE NE AȘTEAPTĂ ÎN 2025? 

Mai mult ca sigur, o discuție aprofundată despre felul în care rețelele sociale au un loc în democrație. Este probabil ca războiul din Ucraina să scadă în intensitate (momentul unui armistițiu încă nu a venit). De asemenea, este probabil ca Orientul Mijlociu să nu mai fie un loc de conflicte, ci să existe o punte către o posibilă pace pe termen lung. 

Speranțe pentru pace există, la nivel global. Algoritmul rețelelor sociale este majoritar de aceeași părere. Nu știm însă cum vor reacționa alegătorii la impulsurile venite, de această dată, din viața reală: inflația a devenit o problemă endemică, nu mai este vorba doar de o situație temporară. 

Marcel Ciolacu și membrii noului său Cabinet, sosesc la Palatul Victoria după ce au depus jurământul în fața președintelui Klaus Iohannis Foto: Gov.ro

Criza locuirii afectează din ce în ce mai mult unii cetățeni radicalizați deja din cauza mediului afectiv deficitar în care trăiesc. Toate acestea formează un cocktail exploziv despre care nu știm dacă se va manifesta și cum va fi pus în valoare.

Trăim într-o epocă a adevărului subiectiv, în care toți au dreptate, în așa fel încât nimeni nu are dreptatea așa cum o înțelege celălalt. Care este întemeierea democrațiilor, pe ce se bazează societățile în care trăim, în afară de valoarea libertății pe care puțini o mai pun, cel puțin la nivel retoric, în discuție? Putem forma comunități în care să se ajungă la consens sau cel puțin la decizii care să nu fie contestate în permanență?

Dincolo de fenomenele politice ale anului 2025, ar trebui să ne punem la modul cel mai serios aceste întrebări pentru a afla în ce direcție vrem să mergem.