Războiul benzinei: scade preţul?

S-a plătit cu mărunţiş în ţară, s-a alimentat în ţările vecine.
Creşterea exagerată a preţului benzinei în România a fost reclamată, ulterior, de preşedinte şi de premier, acesta cerând ANAF şi Consiliului Concurenţei controale ale companiilor producătoare de combustibili.Ce şanse are preţul benzinei să scadă?Specialiştii chestionaţi de Q Magazine se aşteaptă, dimpotrivă, la continuarea scumpirilor. Premierul Emil Boc a declarat că, în urma verificărilor dispuse Consiliului Concurenţei şi ANAF privind preţul carburanţilor, va decide „contramăsurile" pe care le va lua statul, precizând căExecutivul ar putea impozita profiturile „nejustificate" ale producătorilor.Dacă
Guvernul va decide creşterea impozitelor aplicate companiilor petroliere, acestea vor creşte preţul la pompă sau vor părăsi România, este de părere consultantul financiar Ionel Blănculescu.El ne-a spus că preţul este dat de raportul cerere-ofertă şi că singura şansă ca preţurile combustibililor să scadă ar fi dacă ar scădea cererea. „Există pericolul să se introducă o suprataxare, guvernul Boc ar putea să vină cu această decizie, să taxeze profitul companiilor petroliere cu 30-40%, nu cu 16%, ca în prezent.Asta ar însemna ca aceste companii să plece din România şi să se întoarcă atunci când mediul va fi prielnic.Pe de altă parte, ar putea scumpi în continuare preţul la pompă", a declarat, pentru Q Magazine, consultantul financiar Ionel Blănculescu.5,5 lei pe litruBenzina s-a scumpit în România cu peste 24% în acest an, cea mai puternică scumpire care a avut loc în rândul producătorilor de petrol din Uniunea Europeană, potrivit datelor Comisiei Europene.
La nivel european, benzina s-a scumpit în acest an, în medie, cu 17,2%.Fostul ministru al Controlului din guvernul Năstase prognozează o creştere a preţului benzinei cu încă 10% în acest an, la 5,5 lei pe litru.Blănculescu a explicat că, în structura preţului la pompă, 50% sunt taxele, 40% materia primă, iar 10% procesarea, distribuţia şi profitul.El a afirmat că ponderea de 30% cu care s-a mărit preţul la combustibil, în mare parte, s-a dus la bugetul de stat.„Modul de stabilire a accizei porneşte de la valoarea cursului de schimb din prima zi a lunii octombrie din anul respectiv, pe anul viitor. În perioada 2008-2010 avem o creştere de 27% pe euro. 50% din preţul la pompă reprezintă taxe către stat.Aceste taxe au fost calculate în euro, avem deja o creştere de 27%, care se transferă la preţul la pompă", a adăugat Blănculescu.„
Guvernul poate bloca preţurile timp de şase luni, cu prelungire din trei în trei luni, până la doi ani.Astfel, populaţia va beneficia de preţuri sub control.Aceasta ar fi o măsură radicală de criză universală, lucru periculos, decizie asemănătoare celei de reducere a salariilor bugetarilor.Acest lucru, de asemenea, ar duce la plecarea unor companii din România, la proteste internaţionale, infringement etc. Şi Consiliul Concurenţei a recomandat să nu se realizeze aceste măsuri, doar că avizul Consiliului nu este conform, este doar consultativ", a explicat Blănculescu.Greu de dovedit o înţelegereBogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, consideră că doar o scădere a taxelor ar putea determina o reducere a preţurilor la benzină şi că, în urma anchetelor, dacă se va dovedi că societăţile petroliere s-au înţeles între ele în stabilirea preţului carburanţilor, autoritatea le poate doar amenda, fără a pune presiune asupra preţului.El a explicat că, în România, nu poate fi vorba despre un abuz de poziţie dominantă pe piaţa combustibililor, întrucât nicio companie nu deţine o  cotă de piaţă de 40%.„
Ca să spunem că s-a încălcat legea şi că trebuie dată o amendă, noi ar trebui să dovedim că a existat o înţelegere când s-a mărit preţul carburanţilor. În alte cinci state membre UE (Cipru, Bulgaria, Franţa, Italia şi Portugalia) a existat o asemenea anchetă, însă niciuna nu a dovedit că a existat o înţelegere între companiile petroliere", a spus Chiriţoiu.În România, preţul carburanţilor este sub media europeană, pe când, în 2005, acesta era peste media din UE.Astfel, în ianuarie 2011, litrul de benzinăEuro Super 95 era de 1,17 euro, faţă de 1,42 euro media UE27, în timp ce litrul de motorină era de 1,15 euro, faţă de 1,28 euro media europeană. În februarie 2005, media UE fără taxe pentru benzina 95 era de 339,87 euro/1.000 litri, pe când în România era de 369 de euro, fără taxe, iar pentru motorină, media UE fără taxe era de 385,78 euro/1.000 litri, în timp ce în România era de 378 de euro, fără taxe.„Preţul la carburanţi fără taxe ar trebui să fie la fel ca în UE, dacă piaţa merge bine.Nu are nicio legătură preţul cu puterea de cumpărare a oamenilor.
Teoria potrivit căreia trebuie să avem preţuri mai mici pentru că suntem mai săraci este eronată din punct de vedere economic.Obiectivul CE este să avem aceleaşi preţuri peste tot.Dacă lucrurile merg bine în Europa, atunci preţurile fără taxe ar trebui să fie cam aceleaşi peste tot.Spun «cam», pentru că depinde şi de distanţa de transport", a precizat Chiriţoiu.Ameninţarea cu taxelePreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), Augustin Hagiu, crede că există o înţelegere între companiile petroliere, iar Guvernul, chiar dacă nu poate hotărî preţul combustibililor, ar putea impune nişte măsuri care să oprească, totuşi, creşterea: majorarea redevenţei pentru extracţia de pe platforma continentală a Mării Negre, ameninţarea cu creşterea accizei la nivelul maxim accepxat de UE şi plafonarea profitului companiilor petroliere la 5%.„Dacă aş fi premier, aş chema companiile petroliere şi le-aş spune că le cresc accizele la un maxim accepxat de UE.
Dacă ar creşte preţurile, nu aş mai cumpăra nimic, aş cumpăra motorină din import.Aş micşora profitul companiilor de la 18% la 5-6%. În UE, companiile petroliere au un profit mai mic, de exemplu, în Franţa, de 6-7%.FORT cere Guvernului ca soluţie radicală să plafoneze profitul tuturor companiilor care folosesc resursa naţională la 5%.Plafonând profitul la 5%, nu mai au interes să facă profit, iar dacă costurile sunt fixe, în mod automat, preţurile trebuie să scadă cu 10%", a declarat Hagiu pentru Q Magazine.Piaţa neagră şi returnarea accizelorO altă soluţie întrevăzută de Hagiu este aplicarea unor măsuri practicate de alte state pentru creşterea consumului.De exemplu, în Slovenia, statul returnează transportatorilor acciza şi taxa pe valoarea adăugată pentru carburanţi.
Astfel, şoferii care vin din străinătate vor prefera să alimenteze în România, iar transportul nelicenţiat va fi tentat să treacă în legalitate.„Transportatorii trebuie să aibă posibilitatea să-şi recupereze accizele pe care le plătesc, prin acest lucru, Guvernul ajutându-se singur, combătând piaţa neagră, transportul nelicenţiat, pirateria din transportul de mărfuri şi de persoane, care nu plăteşte un leu la stat.Transportul rutier pierde o mare parte din clienţi, iar statul încasează mai puţin, întrucât se alimentează cu carburanţi furaţi, pitiţi, nu au licenţă, şi atunci preţul benzinei creşte.Altfel, şi cei licenţiaţi se vor îndrepxa spre zona neagră a economiei. Şi România pierde nereturnând accizele, transportatorii se alimentează din Slovenia şi Ungaria, acolo ei recupereazăTVA şi accize, astfel ajungând să primească înapoi 32% din preţul benzinei, chiar dacă acolo preţul combustibilului este uşor mai mare", a explicat preşedintele FORT.Potrivit companiilor petroliere, preţurile la pompă sunt influenţate, în principal, de evoluţia cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi de evoluţia cursului leu/dolar.
Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt OMV Petrom (SNP), Rompetrol, LukOil, MOL şi OMV.Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, este de părere că preţul produselor petroliere la pompă reprezintă reţeta eşecului acestei guvernări şi „formula incompetenţei actualului Executiv", iar introducerea unui impozit pentru producători ar fi o greşeală.Deputatul PSD a precizat că, în ultimii doi ani, guvernul Boc a crescut accizele la benzina fără plumb cu 33%, la motorină cu 46%, iar la gaz petrol lichefiat cu 28%, ajungând în structura preţului pe litru la 50% accize.Totuşi, accizele percepute în România sunt, deocamdată, sub nivelul celor din alte state UE, datorită unei perioade de tranziţie acordate de către Comisia Europeană pentru atingerea nivelului minim obligatoriu.Chiar şi în aceste condiţii, preţul de distribuţie la benzină şi motorină practicat în România este apropiat de cel pe care îl plătesc cetăţenii din Luxemburg, Irlanda, Spania, Suedia şi Austria, ţări cu o putere de cumpărare mult peste posibilităţile românilor.