Modelul istoric de evoluție a piețelor financiare este unul clasic: se observă o supraevaluare a activelor înainte de orice criză, o dată cu declanșarea crizei acestea pierd din valoare, urmând ca înainte de încheiere, activele să își revină sau uneori chiar să înregistreze creșteri rapide și puternice ca urmare a entuziasmului investitorilor.
- Raed Arafat, pus sub acuzare pentru contrabandă
- Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
- Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
- Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
- Raed Arafat chemat la Parchetul Militar
Un anunț care schimbă paradigma
Acesta este un model creionat în timp, indiferent că vorbim de crizele financiare, pandemice sau războaie. Ceea ce nu a fost luat până în prezent în calcul este arsenalul nuclear despre care a pomenit președintele Putin în ultimul său discurs. Aceasta ar schimba, cu siguranță, paradigma.
Vladimir Putin a zguduit piețele de acțiuni, obligațiuni și mărfuri din întreaga lume o dată cu invadarea Ucrainei. În mai puțin de 24 de ore după decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia și-au văzut averile depreciate cu 39 de miliarde de dolari, mai mult decât cele 32 de miliarde de dolari pe care le-au pierdut de la începutul anului şi până miercuri, conform informațiilor Bloomberg.

Pagubele provocate de atacarea Ucrainei se resimt asupra tuturor activelor. Indicele principal al bursei ruseşti MOEX s-a prăbuşit cu peste 30%, a cincea cea mai gravă cădere din istoria bursei locale, fiind pentru prima dată după „Lunea Neagră” din 1987, când un declin de o asemenea magnitudine a afectat o piaţă cu o valoare de peste 50 de miliarde de dolari.
Potrivit surselor citate de Bloomberg, gigantul elveţian UBS Group AG, care administrează averile a jumătate din miliardarii lumii, a decis să execute opţiuni de tip “margin calls” pentru unii din clienţii săi care folosesc obligaţiuni ruseşti drept garanţii, după ce a redus la zero valoarea unor obligaţiuni ruseşti. O serie de miliardari ruşi sunt deja vizaţi de sancţiuni impuse de statele occidentale pentru că sunt apropiaţi ai lui Vladimir Putin şi există solicitări pentru extinderea listei persoanelor vizate.
Anunțul lui Putin cum că recunoaște suveranitatea a două regiuni ucrainene separatiste dominate de ruși și a ordonat trimiterea trupelor ruse a reprezentat pentru piața un mesaj de intensificare a riscurilor pentru un război de anduranță.

Dacă toata lumea se aștepta ca Ucraina să fie cucerită într-o zi, maxim două, iată că evoluțiile din teren au surprins și pe cei mai mari specialiști. Încrâncenarea ucrainienilor de a-și apăra teritoriu a stârnit admirația lumii întregi și a condus la un entuziasm pe piețele lumii, ceea ce indică o decuplare între emoții, empatii și realitatea piețelor financiare. Indicii celor mai mari burse ale lumii au închis ședințele de tranzacționare de vineri în creșteri, Dow Jones Industrial Average înregistrând un avans de 2,5%, astfel că deprecierea din ultima lună este de 1,92%, iar evoluțiile din ultimul an îl găsesc pe plus cu peste 10%. Indicele Nasdaq a încheiat săptămâna în creștere cu 1%, reușind ca randamentul anual să fie unul pozitiv de 3,8%.
Creșterea prețurilor la petrol și gaze a susținut sectorul energetic al S&P 500, cel mai performant din acest an, cu o rentabilitate anuală de peste 15%. Companii energetice precum Halliburton, Occidental Petroleum și Schlumberger sunt în fruntea S&P 500. Iar investitorii americani au aproape 140 de miliarde de dolari depozitate în E.T.F.-uri de mărfuri, în principal cele axate pe energie, cum ar fi Fondul Energy Select SPDR de 35 de miliarde de dolari, care a returnat 23,4% până la finalul săptămânii trecute.
„Deși asistăm la fluctuații de la o zi la alta ale cotațiilor acțiunilor, piețele financiare din SUA nu par a fi zdruncinate de războiul din Europa, în schimb, în regiune, se înregistrează scăderi ale cursurilor acțiunilor cu precădere a celor aparținând companiilor rusești. Încotro se poate îndrepta exact conflictul nu este clar, dar implicațiile pe termen scurt pe piață sunt. Prețurile la energie vor continua să crească, iar acțiunile vor continua să scadă”, a declarat unul dintre analiștii economici.
Piața de valori în ansamblu a fost afectată de multiple probleme: temeri de creșterea ratelor dobânzilor, inflație puternică și blocaje continue ale lanțului de aprovizionare. Chiar și așa, investitorii pe termen lung cu portofolii diversificate de acțiuni și obligațiuni vor putea probabil să depășească această criză. În timp ce acțiunile scad adesea pe fondul turbulențelor globale, obligațiunile de trezorerie ale SUA tind să crească pe măsură ce investitorii identifică noi oportunități de investiții. Prețurile și randamentele obligațiunilor se mișcă în direcții opuse. Ratele dobânzilor sunt în creștere, valorile titlurilor de stat au scăzut în acest an. Stocurile sunt în scădere majoră, iar titlurile de stat oferă de obicei „un tampon” pe termen scurt pentru cei ce le dețin in portofoliu.
Păstrarea calmului la Bursă, o strategie bună pe termen lung
La un an după bombardarea Pearl Harbor din 1941, S&P 500 a câștigat 15 la sută. La un an după invazia de către SUA a Irakului în 2003, a crescut cu 35 la sută. Istoria arată că la doar un an de la majoritatea crizelor care au zguduit bursele, indicele bursier S&P 500 a crescut.

Ostilitățile rusești din Ucraina ar putea fi începutul a ceva mult mai mare: o schimbare geopolitică care aruncă lumea într-o versiune a Războiului Rece din secolul XXI. Dar chiar dacă acesta este cazul, cifrele dure sugerează că implicațiile financiare pentru investitorii prudenți și diversificați care locuiesc departe de zonele de pericol imediat ar putea să nu fie atât de grave.
Conform unei analize The New York Times, de la discursul președintelui Truman din 17 martie 1948, în fața Congresului, criticând ceea ce el a numit expansiunea comunismului de către Uniunea Sovietică în Europa de Est, până la sfârșitul lunii decembrie 1991, când Uniunea Sovietică a încetat să mai existe, Dow a revenit cu 10,05%, anual. În cei aproximativ 30 de ani de atunci, până vineri, Dow a revenit cu 10,77 la sută, anualizat, ceva mai bine decât în timpul Războiului Rece.
Prețul petrolului a crescut și impactul asupra consumatorilor este unul deja dureros. El se reflectă în cel mai important indicator al inflației – costul benzinei, care la noi a sărit de 7 lei pe litru, în timp ce în SUA este deja în medie de 3,53 dolari pe galon.
Analiștii consideră că nu vom asista la o întrerupere semnificativă pe termen lung a aprovizionării cu petrol sau gaze naturale rusești pentru că întreruperea fluxului de exporturi rusești nu este în interesul Rusiei, al consumatorilor europeni sau al Statelor Unite ale Americii.
Prejudiciul economic cauzat de conflict ar putea spirala în moduri neașteptate. Rusia nu este doar o mare putere în domeniul energetic, unde ocupă locul trei în lume, după SUA și Arabia Saudită în materie de petrol și locul al doilea la gaze naturale (în spatele Statelor Unite), potrivit U.S. Energy Information Administration. Este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți producători de minerale și metale din lume: platină, nichel, aluminiu, cobalt, cupru, aur și diamante. Prețurile acestor mărfuri au crescut substanțial.
De asemenea, lipsa de mărfuri rusești ar putea cauza blocaje suplimentare ale lanțului de aprovizionare în statele partenere de export a Rusiei.
Rusia, capabilă să facă față excluderii din SWIFT
Sancțiunile Occidentului asupra Rusiei nu s-au lăsat așteptate. Cancelarul Germaniei a anunțat oprirea conductei de gaze naturale Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia.

De asemenea, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat că „un număr de bănci ruse vor fi excluse din SWIFT” și că o parte din activele Băncii Centrale Ruse vor fi înghețate de către aliații occidentali.
În plus, șefa Comisiei Europene a anunțat că țările participante la înțelegere (Franța, Germania, Italia, Canada, Marea Britanie, SUA, plus Comisia Europeană) vor renunța la așa-numitele „golden passport” – modalitate de acordare a cetățeniei în schimbul unor investiții.
Excluderea din SWIFT se traduce simplu prin faptul ca Rusia nu va primi valută străină, iar cumpărătorii de produse rusești, țările europene în primul rând, nu vor primi bunuri precum petrol, gaze, metale și alte componente importante. Deocamdată, gazul și petrolul rusesc nu sunt afectate de această decizie.
Există un precedent pentru eliminarea unei țări din SWIFT. SWIFT a deconectat băncile iraniene în 2012, după ce acestea au fost sancționate de Uniunea Europeană pentru programul nuclear al țării.
Iranul a pierdut aproape jumătate din veniturile din exporturile de petrol și 30% din comerțul exterior în urma deconectarii, potrivit datelor publice.
În acest stadiu, nu se știe care bănci rusești vor fi eliminate din SWIFT. Acest lucru este de așteptat să devină clar în zilele următoare. Acest lucru ar fi crucial pentru impactul măsurii, au spus experții în sancțiuni și în domeniul bancar.
Eliminarea Rusiei din SWIFT ar face aproape imposibil pentru instituțiile financiare să trimită bani în sau în afara țării, producând un șoc brusc companiilor ruse și clienților lor străini – în special cumpărătorilor de exporturi de petrol și gaze denominate în dolari americani.
Rusia a luat măsuri în ultimii ani pentru a reduce daunele dacă ar fi eliminată din SWIFT, astfel încât Moscova și-a stabilit propriul sistem de plăți, SPFS, după ce a fost lovită de sancțiunile occidentale în 2014, după anexarea Crimeei.
Analiștii au spus că instituțiile ruse sunt mai capabile să facă față sancțiunilor decât cu opt ani în urmă, deși asta nu înseamnă că nu ar răni.
Rămâne de văzut însă cum va evolua conflictul armat pentru a reuși să estimăm cu rigurozitate efectele din piețele financiare. Cert este că izolarea completă a Rusiei este practic imposibilă, aceasta fiind parte a globalizării și interconectării lumii.
Problema majoră a lumii o reprezintă criza umanitară, zeci de mii de familii părăsind țara și refugiindu-se din calea războiului. Ceea ce experții militari numesc „continuarea Războiului Rece”, pare că este ireal într-o lume modernă la început de secol XXI. Anunțul demarării negocierilor de pace induce speranța în rezolvarea problemelor pe cale diplomatică, la masa dialogului.
Experții vorbesc de o reziliență și o anduranță a negocierilor pe parcursul întregii săptămâni, cu un final destul de greu de anticipat în prezent. Toate privirile sunt ațintite asupra celor doi șefi de stat și a mesajelor pe care aceștia le vor transmite în spațiul public în perioada următoare.
Pragmatic vorbind, istoria ne spune că, cu cât lucrurile devin mai rele, cu atât banii și trezoreriile par mai valoroase. Și tot istoria ne arată că cei care au ales piața bursieră, chiar și în vremuri de criză sau război, au ajuns să aibă portofolii mari.













































