Trăim perioada schimbării valorilor morale și materiale, trecem prin ruinele revoluției și chinurile democrației. Situația femeii în România, în ultimii 20 de ani, pe de o parte, a devenit controversată, pe de altă parte, a suferit o schimbare pozitivă.

Succesul la feminin

Într-o perioadă în care nereușitele tinerilor sunt adesea scuzate prin lipsa modelelor  – deși  nu lipsesc nici modelele, nici talentul, nici spiritul întreprinzător – constatăm că femeile au jucat un rol important în societatea românească, de-a lungul întregii noastre existențe, contribuind la făurirea istoriei.

Fiecare popor are marile sale valori, iar România are un număr impresionant de personalități care au purtat cu cinste imaginea țării noastre peste hotare și au influențat generații de-a rândul prin performanțele lor. Evidențierea unor personalități remarcabile care și-au adus contribuția la dezvoltarea umanității a devenit imperios necesară, fiindcă reprezintă adevărate modele de urmat.

Femeile au fost deschizătoare de drumuri în numeroase domenii, au excelat în arte, literatură, știință, au influențat direct sau discret, sfera politicului și au luptat pentru emanciparea femeii.

Numele pe care le-a dat România și care au scris o parte importantă din istoria lumii, nu sunt puține. Unele sunt cunoscute, însă multe dintre acestea sunt mai puțin știute de către publicul larg.

În Anul Centenar, Revista Q Magazine le readuce în atenția cititorilor pe româncele care au reușit să se impună şi chiar să schimbe lumea, mai mult decât mulţi dintre bărbaţi.

Maria Rosetti (1819 – 1893) – prima femeie ziarist din România

Pe numele său adevărat Mary Grant, a fost soția politicianului C.A. Rosetti și prima femeie ziarist din țara noastră. Articolele pe care le-a publicat, începând cu anul 1857, în revista „Românul”, fondată împreună cu soțul ei, denotă un puternic patriotism și o sinceră credință în libertate, egalitate și dreptate.

Maria Rosetti a fost redactor al revistei „Mama și copilul”, publicație literară săptămânală dedicată articolelor educative. În timpul războaielor din balcani, Maria a condus un spital de campanie și a înființat „Comitetul femeilor”, cu scopul de a strânge fonduri pentru armată și spitale.

Regina Maria (1875 – 1927) – Regină a României

Născută Marie Alexandra Victoria, ca fiică a prințului Albert, Duce de Edinburg, și a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei, Prințesă a Marii Britanii și Irlandei, Prințesă de Saxa-Coburg-Gotha, a fost Principesă a României și Regina României în perioada 1914-1927, ca soție a Regelui Ferdinand.

Regina Maria a fost supranumită de poporul său „Mama Răniților” și „Regina-soldat”, datorită muncii sale directe pe front, în spitalele de campanie, ca voluntar al Crucii Roșii. I-a fost sfetnic Regelui Ferdinand până în momentul morții sale și influența sa politică a fost una cu adevărat importantă pentru națiunea română.

Intrarea României în Primul Război Mondial alături de Antanta s-a datorat implicării sale, iar formarea României Mari a fost facilitată tot de către Regina Maria.

Florica Bagdasar (1901 – 1978) – prima femeie ministru din România

A urmat cursurile Facultății de Medicină și s-a căsătorit cu Dumitru Bagdasar, medicul care a introdus neurochirurgia în România. În 1946, a fost singura femeie care a făcut parte din delegația României la Conferința de Pace de la Paris.

Între anii 1946 și 1948, Florica Bagdasar a fost Ministru al Sănătății și prima femeie din România care a făcut parte dintr-un cabinet de miniștri. În 1948 a fost decorată cu Ordinul Steaua Republicii Populare Române.

În timpul mandatului de ministru a pus bazele Centrului pentru Igienă Mentală, pentru tratarea copiilor cu retard sau cu probleme de comportament. Ea a fost marginalizată de regimul comunist, pentru ca, mai apoi, să fie reabilitată, devenind, în octombrie 1957, președinta Organizației Crucii Roșii din România.

Vera Atkins (1908 – 2000) – prima femeie spion

A fost una dintre figurile importante ale serviciilor speciale britanice, cea mai importantă femeie spion din al Doilea Război Mondial. S-a născut în Galați și a emigrat în Marea Britanie în 1933. A studiat la Paris, iar la întoarcerea în Anglia se alătură Serviciului de Operațiuni Speciale înființat de Churchill, unde conduce numeroase misiuni sensibile, printre care recrutarea și plasarea de femei spion.

S-a spus despre Vera Atkins că are o inteligență feroce, comportament dintr-o bucată și abilități de informator excepționale.

Elisabeta Rizea (1912 – 2003) – eroina Rezistenței anticomuniste

Elisabeta Rizea din Nucşoara este simbolul femeii românce care a luptat împotriva comunismului. Nepoata fruntașului ţărănist Gheorghe Şută, ucis de Securitate în 1948, o femeie simplă de la țară s-a alăturat Rezistenței după ce comuniștii au venit la putere.

Viața ei a fost una foarte grea: a înfruntat tortura și închisoarea, a executat 12 ani de închisoare la Piteşti şi Jilava, fără să trădeze cauza pentru care a luptat. Elisabeta Rizea a fost condamnată, de către comuniști, la muncă silnică pe viață.

Maria Tănase (1913 – 1963) – „Privighetoarea cântecului românesc”

Și-a început cariera artistică la numai 17 ani și și-a făcut debutul radiofonic în 1938.

După recitaluri susținute la Paris, la Expoziția Internațională de la New York (1939) și în turneul de la Istanbul (1941), unde a cântat în fața unor personalități ca J.Edgar, Hoover, Constantin Brâncuși sau George Enescu, Mariei Tănase i-a fost oferit un post de cercetătoare la Institutul Etnografic al Instanbulului și chiar cețățenia de onoare a Turciei. Aceasta primește pentru întreaga sa activitate artistică „Premiul de Stat” și titlul de „Artistă Emerită”.

Yolanda Eminescu (1921 – 1998) – prima doamnă judecător din România

Profesor universitar, cercetător şi importantă personalitate în dreptul proprietăţii intelectuale, a lucrat ca avocat stagiar la Baroul Ilfov în perioada 1943-1945, apoi, prin decretul regal din 17 februarie 1945, la propunerea consiliului profesoral al Facultății de Drept, a fost numită judecător, alături de Sanda Rosetti și Steliana Popescu. A activat ca judecător până în 1949, când și-a dat demisia.

Descendenta Poetului Nepereche, s-a afirmat ca istoric prin singura lucrare românească originală consacrată lui Napoleon Bonaparte şi prin „Revoluţia Franceză” rămasă din păcate în manuscris.

De-a lungul îndelungatei sale activităţi ştiinţifice, ca o dovadă a recunoaşterii calităţilor sale, i-au fost decernate Premiul Academiei Române „Matilda şi Stelian Benea” (1942), Premiul Academiei Române „Simion Bărnuţiu” (1967), ca şi marele Premiu „Mihail Eliescu” conferit de Uniunea Juriştilor din România pentru întreaga sa activitate ştiinţifică în domeniul dreptului (1991).

Stela Popescu (1935 – 2017) – „Regina comediei românești”

Stela Popescu a strălucit pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” și pe cea a Teatrului de Comedie, în piese precum „Omul care a văzut moartea”, „Mama Boema”, „Boema, slăbiciunea mea”. A jucat ani de-a rândul în spectacole de un real succes: 18 ani în „Preșul”, 12 ani în „Pețitoarea” și 10 ani în „Plicul”. A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.

A jucat în peste 25 de filme precum „Nea Mărin miliardar” (1979), „Pe malul stîng al Dunării albastre ”(1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine ”(1988), „Maria și Mirabela în Tranzistoria”, „A doua cădere a Constantinopolului”,  „Sexy Harem Ada-Kaleh” „Tufa de Veneția”, „Ultima noapte a singurătății”,  precum și în telenovelele „Râzboiul sexelor” (2007-2008), „Regina” (2008-2009) și „Aniela” (2009-2010) în rolul Coanei Chiva.

În 1968, Stela a prezentat, alături de actorul Iurie Darie, prima ediție a Festivalului Cerbul de Aur de la Brașov.  Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela – Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate.

Președinția României i-a conferit artistei Stela Popescu, la 7 februarie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D — „Arta Spectacolului”, iar în 2016 i-a conferit Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler. În 2002 a obținut, alături de Alexandru Arșinel, premiul special pentru teatru de revistă al UNITER.

Actrița a primit Premiul de Excelență, oferit de Uniunea Criticilor Muzicali și Forumul Muzical Român — revista Melos, în cadrul festivității de decernare a Premiilor criticii muzicale pe 2006. Stela Popescu a primit decorația Ordinul Nihil Sine Deo în septembrie 2013, din partea Principesei Margareta.

Maria Ciobanu (n. 1937) –  „Ciocârlia cântecului popular românesc”

În aprilie 1962, Maria Ciobanu a fost primită în Ansamblul Ciocârlia din Bucureşti, unde şi-a desăvârşit calităţile vocale şi interpretative. În 1977, Maria Ciobanu a fost laureată a concursului pe ţară al soliştilor profesionişti de muzică populară, cucerind primul loc, iar trei ani mai târziu a redobândit trofeul.

Repertoriul său cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și TV: „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamii”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”.

A concertat în toată lumea, cunoscând personalități marcante ale lumii muzicale: Placido Domingo, Jose Careras, Luciano Pavarotti, Viorica Cortez, Roberto Alagna, iar în România colaborează cu toate marile orchestre de muzică populară, cântând sub bagheta unor dirijori maeștri: Ionel Budișteanu, Paraschiv Oprea, Gheorghe Zamfir.

A fost distinsă de două ori cu „Discul de Aur” și în 2014 a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Cavaler cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație înmânată de Principesa Moștenitoare Margareta a României

Doina Levintza (n. 1939) – cea mai renumită creatoare de modă română

Primele sale creații au fost expuse la Paris în 1984. Au urmat peste 100 de prezentări ale brandului Levintza la Montecarlo, din nou la Paris, apoi Washington, New York, Londra, Praga, Geneva, Madrid, Japonia, China, Berlin, Bruxelles, Chicago.

A  înființat prima sa casă de modă specializată în design de costume pentru teatru și film: „Trilogia Greacă”, „Noaptea Regilo”, „Livada de vișini”, „Troienele”, „Richard al III-lea”, „Nunta”, „Caligula”, „Îmblânzirea scorpiei”, „Antigona”, „Dama cu camelii”, „Hic sunt leones” — sunt doar unele din numeroasele spectacole de teatru la care semnează creația costumelor.

Creația sa este premiată de-a lungul timpului, cu cele mai importante distincții: premiul ACIN pentru filmele „Profetul, aurul și ardelenii” (1978) și „Ultima noapte de dragoste” (1980); premiul Criticii pentru cea mai bună creație de costume (1992-1993); premiul UNITER pentru costumele la spectacolul „Richard al II-lea”; premiul UNITER pentru întreaga activitate artistică (1994). În 2005, Principesa Margareta i-a acordat titlul de furnizor oficial al Casei Regale, titlu acordat din nou în 2009 și 2012.

Nadia Comăneci (n. 1961) – cea mai cunoscută gimnastă a tuturor timpurilor

Realizările Nadiei Comăneci au revoluţionat gimnastica mondială, şi astfel a intrat în istorie, fiind cel mai bun sportiv român al tuturor timpurilor care a fost înscris în International Gymnastics Hall of Fame, în anul 1993. Este prima gimnastă din lume căreia i-a fost acordată nota 10 într-un concurs olimpic de gimnastică, pe 18 iulie 1976, la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal.

Până în 1981, atunci când s-a retras din activitatea competițională, Nadia Comăneci a mai cucerit 5 medalii de aur, 3 de argint şi una de bronz la Jocurile Olimpice din 1976 şi Jocurile Olimpice din 1980 şi alte 11 distincții de aur, 4 de argint şi una de bronz la competițiile mondiale şi europene. În 2003, Nadia a publicat prima sa carte, „Scrisori către o tânără gimnastă.”

Angela Gheorghiu (n. 1965) – una dintre cele mai renumite artiste lirice din lume

A debut la Basel (Elveția), în 1991 și la Royal Opera House din Londra, în 1992. Vocea ei a fost plasată de către critici ca o combinație a vocilor Mariei Callas și Renatei Tebaldi. Până în prezent, doar pentru Metropolitan Opera, Angela Gheorghiu a cântat în peste 70 de reprezentații și a fost invitată la Opara Regală Convert Garden, Opera de Stat din Viena, La Scala din Milano.

Angela Gheorghiu a primit numeroase premii și distincții, printre care Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres și Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres acordate de Ministerul Culturii din Franța. În anul 2010, a devenit Doctor Honoris Causa al Universității de Arte din Iași și i s-a conferit, de către Președintele României, Ordinul Național „Steaua României”, cea mai înaltă distincție acordată de statul român.

Simona Halep (n. 1991) – jucătoare profesionistă de tenis

Simona a început să joace tenis la 4 ani și în prezent se află pe Locul 1 Mondial. Halep a câștigat de-a lungul carierei 16 turnee WTA la simplu (șase în 2013, două în 2014, trei în 2015, trei în 2016, unul în 2017, unul în 2018), dintre care cele mai importante sunt turneele Premier Mandatory de la Indian Wells și Madrid.

Drumul unei femei spre reușită e cel mai adesea lung, presupune mai mult efort și mai multe sacrificii. Povestea unei femei de succes implică, uneori, un proces dureros. Însă, un lucru este cert, fiecare femeie este unică, este purtătoarea unei personalități excepționale, pe care, câteodată, o pierde.