Organizaţia neguvernamentală Expert Forum (EFOR) a prezentat, luni, 19 februarie, un raport referitor la costurile „clientelismului în administraţia locală“, mai exact la transferurile de fonduri pentru dezvoltarea locală și companiile publice. Sorin Ioniţă, preşedintele organizaţiei, a subliniat că aceste transferuri ar fi „principalele rezervoare de bani iliciţi pe care se construieşte politica românească“, pe care i-a mai numit “Bitcoini locali”. 

Citește și: Unde se duc banii în 2018

Citește și: De ce nu ne mai preocupăm de guvernanța corporativă

Raportul anual EFOR – elaborat de experții Sorin Ioniță, Otilia Nuțu și Septimius Pârvu – arată că distribuția de fonduri de investiții în teritoriu plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea alături de companiile publice, de stat sau municipale, trebuie controlate mai transparent și obiectiv.

Septimius Pârvu a punctat faptul că alocările de bani şi plăţile au crescut în mod vizibil în anii electorali, fiind oferite cu precădere către partidele care, în acel moment al alegerilor, erau la guvernare.

„Regulile de alocare sunt vagi şi nu sunt stabile în timp”, a declarat Pârvu.

„Acesta este un studiu despre costurile enorme ale incertitudinii, lipsei de reguli stabile şi negocierilor permanente pentru împărţirea resurselor publice care au ajuns să fie sinonime cu politica în România şi în regiune. Este, cu alte cuvinte, un studiu despre guvernarea pe principii de bazar”, afirmă autorii.

Harta Clientelismului v. 3.0 arată alocările și transferurile pentru investiții în perioada 2004-2017.

Costurile incertitudinii

Sorin Ioniță a vorbit despre riscul de politizare în guvernanța economică, făcând referire la faptul că Parlamentul a adoptat câteva modificări esențiale ale cadrului guvernanței corporative a companiilor de stat (Legea 111/2016). Analistul a vorbit despre principalele companii de stat: Romgaz, Hidroelectrica, TAROM, Poșta Română etc, care sunt scoase de sub obligația de a respecta legea cu privire la guvernanța corporativă. Mai exact, principiile transparenței, selecției competitive a conducerii, dar și drepturile acționarilor minoritari, criteriile de performanță nu sunt obligatorii. De asemenea, Ioniță a accentuat faptul că aceste instituții de bază care se află în „pericol de politizare”, ANRE, ANCOM, Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței sunt principalele ținte ale instaurării controlului politic. ( Vezi aici raportul)

„Nu facem investigații pentru a le trimite la DNA”, a declarat Sorin Ioniță.

Concluziile raportului

• Guvernarea şi bugetele de tip bazar scumpesc bunurile şi serviciile publice;
• Banii cu orizont de timp scurt şi afectaţi de incertitudinea alocării sunt folosiţi prost, cu eficienţă scăzută sau pe priorităţi ad-hoc;
• Bugetarea-bazar descurajează inovaţia şi investiţia în expertiză reală, pe termen lung; este oportunistă şi favorizează tranzacţiile spot;
• Atâta vreme cât regulile jocului încurajează bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbţia de fonduri UE, mai dificile şi mai transparente, va continua să scadă, în ciuda declaraţiilor oficiale că acestea reprezintă o prioritate;
• Doar regulile stabile şi transparente, ce permit prioritizări reale şi planificare multi-anuală, sporesc valoarea resurselor publice consumate;
• Buna guvernare şi inovarea vor apărea doar dacă schimbăm sistemul de stimulente pentru aleşii locali şi managerii de SOEs; adică dacă schimbăm regula jocului.

„Din păcate, pe actualul val politic global populist şi anti-meritocraţie, perceptibil şi în România, şi în alte state europene, este greu de văzut cum se poate construi susţinere pentru moderaţie şi competenţă”, mai spun autorii raportului.

Analiștii Expert Forum și-au manifestat îngrijorarea cu privire la reducerea autonomiei și politizarea autorităților de reglementare și audit. Aceștia afirmă că dilema României este că nu știm să echilibrăm controlul democratic al instituțiilor cu gestiunea profesionistă a unor autorități. Totodată, ei și-au exprimat deschiderea pentru colaborare cu instituțiile statului pentru a contribui la creșterea transparenței informațiilor și deciziilor publice.