Doug Henderson, fost ministru pentru Europa și ministru pentru forțele armate din Marea Britanie, a comentat într-un articol publicat în EU.Reporter world problema luptei împotriva corupției din România, în contextul în care abuzurile din sistem nu mai sunt un secret pentru nimeni.
Citește și: Dragnea, declarații incendiare
Atent la realitatea românească, la protestele care o caracterizează în ultima perioadă, Henderson încearcă să înțeleagă care sunt motivele adevărate și cine se mai face vinovat de eșecul luptei anticorupție din România.
„Este clar, comunitatea internațională susține necesitatea ca România să abordeze această problemă (n.r. luptei anticorupție). Dar am acordat oare suficientă atenție necesității ca România să respecte statul de drept și drepturile omului în lupta împotriva corupției?
Sunt din ce în ce mai multe temeri legate de faptul că le-am cerut să rezolve o problemă fără să le aratăm că lumea ţine cont şi de cum este rezolvată problema. Le-am oferit suficientă susţinere strategică astfel încât metodele folosite de România să adere la normele europene legate respectarea drepturilor omului?
Le-am cerut un sistem juridic echitabil şi transparent? Sau doar le-am cerut să obţină rezultate?”, scrie Doug Henderson.
Politicianul britanic amintește și de faptul că România este, potrivit unui studiu recent, cel mai grav violator al drepturilor omului în Uniunea Europeană, amintește de condițiile inumane din penitenciare, amintește de protocoalele dintre SRI și ÎCCJ, Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii.
Henderson nu uită nici de presiunea asupra sistemului judiciar, citându-l pe Marius Iacob care a făcut publică știrea că DNA are în lucru 300 de dosare privind magistrații, ceea ce conduce la ideea că „acei magistrați sunt vulnerabili la a fi influențați sau șantajați. Este probabil ca un magistrat să se ocupe de zece cazuri DNA pe an și astfel potențialul de abuz juridic este vast”.
Henderson menționează și faptul că există temerea ca mii de oameni să fie închisoare pe motive politice.
„Există temerea că ar putea fi mii de oameni în închisoare ale căror condamnări să fi fost făcute prin anchete motivate politic, relaţii secrete între diverse ramuri ale sistemului juridic românesc şi presiuni asupra judecătorilor”.
După ce schițează portretul Justiției din România, Henderson identifică și o soluție: amnistia pentru infracțiunile non-violente. În opinia autorului, această amnistie ar putea constitui butonul prin care să se reseteze înregul sistem juridic ceea ce ar permite restabilirea credinței în statul de drept.
„Care ar putea fi soluția la această situație? O opțiune este o amnistie pentru infracțiunile non-violente, permițând, în esență, apăsarea butonului reset, pentru a permite restabilirea credinței în statul de drept și angajamentul reînnoit față de standardele de justiție ale UE. Această opțiune radicală ar trebui să fie luată în considerare pentru a aborda abuzurile din trecut. În plus, România, susținută și asumată în mod corespunzător de către comunitatea internațională, ar trebui să privească în viitor prin asigurarea independenței sistemului judiciar și a respectării corespunzătoare a standardelor europene.”, conchide Doug Henderson.















































