Ziua NATO, sub semnul solidarității

Se împlinesc astăzi 16 ani de apartenență a României la Alianța Nord Atlantică. Atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Ludovic Orban au arătat în mesajele lor aniversare că NATO rămâne opțiunea fundamentală a României.

Este vital ca NATO să se poată concentra și asupra celorlalte amenințări

Klaus Iohannis a arătat în mesajul său că „Alianţa Nord-Atlantică a făcut posibilă consolidarea securităţii la nivel regional şi global şi a creat condiţiile pentru complementaritatea activităţilor desfăşurate împreună cu Uniunea Europeană în domenii de interes comun pentru cele două organizaţii internaţionale”. Președintele a reiterat că România „va continua să acţioneze coerent şi convergent, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca organizația la care am aderat în anul 2004 să fie în continuare puternică și de succes”.

Vă prezentăm mesajul președintelui Klaus Iohannis cu ocazia Zilei NATO.

„În prima duminică din luna aprilie, România sărbătorește Ziua NATO. În urmă cu 71 de ani, având ca fundament valorile comune ale libertății, democrației şi statului de drept, țări de pe ambele țărmuri ale Atlanticului au pus bazele unui proiect ambițios, fără precedent. Statele fondatoare ale Alianței și-au asumat astfel responsabilitatea și indivizibilitatea securității euroatlantice.

NATO a dovedit de-a lungul timpului și capacitatea extraordinară de a se adapta și de a evolua, caracteristici esențiale pentru o organizație care se confruntă atât cu amenințări clasice, cât și hibride, provenind din multiple direcții strategice.

Alianța Nord-Atlantică a făcut posibilă consolidarea securității la nivel regional și global și a creat condițiile pentru complementaritatea activităților desfășurate împreună cu Uniunea Europeană în domenii de interes comun pentru cele două organizații internaționale.

Relația transatlantică reprezintă un element esențial de susținere a solidarității și coeziunii aliate. Angajamentul SUA sporește consistența și credibilitatea efortului colectiv de apărare a statelor membre ale Alianței și întărește securitatea europeană confruntată cu provocări semnificative, în special în zona de Est.

 În condițiile dificile actuale create de pandemia de COVID – 19, cu extindere globală și consecințe dintre cele mai grave, NATO a luat măsuri rapide şi hotărâte pentru limitarea răspândirii virusului și pentru reducerea riscurilor la adresa militarilor și a civililor, astfel încât Alianţa să-şi poată îndeplini neîngrădit misiunile esenţiale asumate. Este vital ca în perioada care va urma, NATO să se poată concentra și asupra celorlalte amenințări și provocări dinamice sau latente.

De altfel, NATO a depus eforturi consistente în ultimii ani pentru creșterea rezilienței Aliaților, inclusiv în domeniul sănătății.

Țara noastră va continua să acţioneze coerent şi convergent, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca organizația la care am aderat în anul 2004 să fie în continuare puternică și de succes.

România este un Aliat activ care acționează cu hotărâre și eficient pentru creșterea credibilității strategice în cadrul NATO şi promovarea profilului României ca pilon de stabilitate şi securitate pe flancul estic, precum şi a importanţei strategice a Mării Negre pentru întreaga Alianţă.

Avem pe teritoriul nostru, în București și la Craiova, structuri NATO deplin operaționale – Unitatea NATO pentru Integrare a Forțelor, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și Brigada Multinațională Sud-Est – care întăresc postura de descurajare și apărare a Alianței în regiunea Mării Negre și pe flancul estic în ansamblul său. La aceste structuri NATO, se va adăuga o  capabilitate de comandă și control de nivel corp, pe care România a oferit-o la Summitul Alianței de la Bruxelles, din anul 2018. 

Participăm la operațiile și misiunile NATO din Afganistan, Irak și Balcanii de Vest, iar militarii noștri se bucură de întreaga apreciere din partea Aliaților și a conducerii NATO.

De asemenea, contribuim la întărirea securității pe flancul estic al NATO în cadrul grupului de luptă din Polonia care materializează prezența înaintată consolidată. 

România va continua să acționeze cu determinare și responsabilitate pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO, mai ales pe flancul estic, susținând necesitatea unei prezențe aliate robuste la Marea Neagră. Concomitent, țara noastră își va îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO în Orientul Mijlociu.

Fără îndoială, criza profundă provocată de pandemia cu noul coronavirus va fi un test de anduranță și pentru NATO, care va trebui să dea dovadă de coeziune și reziliență sporită, în beneficiul statelor membre și al securității globale. Nevoia unei Alianțe Nord-Atlantice puternice, unite și eficiente este astăzi mai mare decât oricând. 

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, NATO!”

Suntem încurajați de aprecierea exprimată de Jens Stoltenberg

Premierul Ludovic Orban a subliniat în mesajul său că Ziua NATO este marcată în acest an sub semnul unităţii şi solidarităţii euro-atlantice, în contextul unei crize sanitare fără precedent pentru lumea contemporană.

„Ziua NATO în România este marcată anul acesta sub semnul unității și solidarității euro-atlantice, în contextul crizei sanitare fără precedent pentru lumea contemporană. De câteva săptămâni, noul coronavirus curmă zilnic mii de vieți în întreaga lume, iar țările afectate fac eforturi dramatice pentru a opri pandemia. Omenirea s-a văzut angrenată pe neașteptate într-o luptă aproape inegală, cu un inamic invizibil și imprevizibil, care necesită din partea noastră o acțiune rapidă, coordonată și eficientă, pentru a salva vieți și pentru a limita efectele economice și sociale ale pandemiei.

Eforturilor civile desfășurate de țările afectate li s-au alăturat acțiunile Alianței Nord-Atlantice de aprovizionare cu materiale și echipamente sanitare și economice esențiale, iar România a beneficiat deja de un astfel de ajutor.

Salutăm sprijinul oferit și disponibilitatea exprimată de NATO de a ajuta în continuare statele membre și statele partenere cu logistică, expertiză și personal medical.

Ne simțim încurajați de aprecierea exprimată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,  pentru măsurile pe care România le-a implementat până acum împotriva noului coronavirus.

Astăzi, după 16 ani de apartenență la Alianța Nord-Atlantică, România a devenit un pilon de stabilitate în regiune, iar calitatea de membru al NATO reprezintă pentru noi cea mai puternică garanție de securitate. Alianța a ajuns luna trecută la un număr de 30 de state membre, cărora așteaptă să li se alăture și alte țări, o confirmare în plus a credibilității NATO.

Provocarea actuală la nivelul Alianței este de a nu lăsa criza sanitară provocată de coronavirus să se transforme într-un risc de securitate suplimentar celor deja existente și de a combate dezinformările legate de pandemie. Vom fi alături de aliații noștri euro-atlantici în această luptă pentru viață și securitate.

La mulți ani, Alianței Nord-Atlantice! La mulți ani, România!”.

Aici este rolul NATO, aici este rolul nostru

Adjunctul secretarului general NATO, Mircea Geoană, este de părere că NATO este chemat să preîntâmpine riscul transformării crizei sanitare într-o criză de securitate.

„Prima reacție a unei națiuni care se află sub stare de asediu este să se întoarcă către propriile nevoi, face parte din reacția psihologică naturală. După ce treci peste acest moment realizezi că este o problema globală.

Numai împreună putem depăși un astfel de moment. Există în acest moment și un risc pe care NATO este chemat prin mandatul nostru să-l preîntâmpinăm ca nu cumva criza sanitară să se transforme într-o criză de securitate.

Dacă învățăm lecțiile corect, putem să ieșim mai puternici, la sfârșitul zilei să înțelegem că între economic, social și securitar există o simbioză aproape desăvârșită. Aici este rolul NATO, aici este rolul nostru”, a declarat Mircea Geoană.

Scurtă istorie

Ziua NATO în România este marcată, din 2005, în prima duminică a lunii aprilie, conform Legii 390/2004. În acest an, este sărbătorită la 5 aprilie.

Pentru instituirea acestei zile au fost luate în considerare data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi momentul arborării drapelului României la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles (2 aprilie 2004), conform mae.ro.

La summitul de la Washington, din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul şi estul Europei să adere la organizaţie. Alianţa a prezentat documentul intitulat “Membership Action Plan”, mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.

Eforturile comune ale factorilor decizionali din România de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi demersurile diplomaţiei române au contribuit la adoptarea deciziei din noiembrie 2002, de la Praga, a liderilor statelor membre de extindere a organizaţiei. Oficiali ai Alianţei au punctat eforturile României în spectrul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni desfăşurate sub egida Alianţei.

După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianţei Nord-Atlantice acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.

La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a adoptat Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, la summitul din capitala Cehiei, cu şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei.

Summitul NATO de la Praga, desfăşurat la 21-22 noiembrie 2002, a reprezentat unul din momentele cele mai importante, în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă de până în prezent, prin invitarea a şapte state să adere la Alianţă, fiind cel mai amplu val de extindere. Lucrările reuniunii s-au deschis prin adresarea invitaţiei de aderare la organizaţie, lansată de Consiliul Nord-Atlantic pentru cele şapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.

Participarea Armatei Române la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în zone de conflict din Balcani şi Afganistan, precum şi angajamentul ferm de participare în coaliţia împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO.

Preşedintele Ion Iliescu a promulgat, la 1 martie 2004, Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la Alianţă. La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.

Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care după ce a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord desfăşurat la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie 2008 a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la Bucureşti, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia şi Macedonia privind numele oficial al statului macedonean. Delegaţia greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianţă, rămânând totuşi ca invitaţia să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croaţia şi Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianţei la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord este cel mai recent stat membru al organizaţiei, din 27 martie 2020. NATO cuprinde în prezent sub umbrela sa de securitate 30 de state membre.