Europa arde, România se piaptănă!

 În timp ce, la Bucureşti, scandalurile politice sunt întoarse pe toate feţele, Europa, aşa cum o cunoşteam noi, se clatină. 

Italia, a opta economie a lumii, riscă să nu mai poată fi salvată, după ce randamentul obligaţiunilor a depăşit pragul de 7%, prag considerat nesustenabil şi deasupra căruia toate ţările cu probleme au trebuit să ceară ajutor extern. Cu o datorie de 1.900 de miliarde de euro, adică nivelul însumat al datoriilor Spaniei, Portugaliei, Greciei şi Irlandei, economiştii percep Italia ori prea mare să cadă, ori prea mare să fie salvată, în timp ce bursele din toată lumea au luat-o la vale.

România trebuie să menţină cooperarea cu Germania

Europa stă pe un butoi de pulbere. România stă la talk-show-uri în care este marginalizat sau total absent sentimentul construcţiei, bazat pe două braţe: unul corectiv şi unul vizionar.

Nu cred că mai miră pe cineva că o vizită de o importanţă strategică – cea a preşedintelui Băsescu la Berlin – este foarte succint consemnată sau analizată. La nivelul UE, se vorbeşte tot mai mult de  discuţii franco-germane pentru „reorganizarea radicală” a Uniunii şi restrângerea zonei euro, de o Europă în două viteze, sau, din contră, de o asumare forţată a monedei euro de către toate statele membre.

România încearcă să fie cât mai aproape de  zona de decizie în UE, în condiţiile în care se vorbeşte tot mai  mult de o Europă cu două paliere şi de o rediscutare a Tratatului UE. În plus, Germania a fost cel mai important susţinător al salvării zonei euro şi al menţinerii unităţii europene. De asemenea, Germania este în topul investitorilor în ţara noastră. Pentru România, este extrem de importantă continuarea bunei cooperări cu Germania, atât prin prisma schimburilor comerciale, a încurajării investiţiilor germane, cât şi prin perspectiva dezvoltării colaborării politice, mai ales în ce priveşte aderarea ţării la spaţiul Schengen şi al construcţiei Europei viitoare în care Germania va avea un rol decisiv.

Vizita preşedintelui Băsescu are loc doar la câteva zile după ce unul dintre liderii opoziţiei, Victor Ponta, a acuzat de „ipocrizie” guvernele Germaniei şi Franţei şi a lăudat actul iresponsabil al fostului premier grec, Papandreou, de convocare a unui referendum asupra planului de salvare adoptat de UE.

Agenda politică românească suferă de provincialism. Cea a USL păcătuieşte prin orgolii stupide şi ignoranţă extremă a noului climat european şi  global.

Cum va fi în 2012

Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene ar fi trebuit să ne trezească şi să ne înhame la cursa competitivităţii. Revigorarea economică a României este lentă, dar superioară mediei europene. PIB creşte cu 1.7% în 2011, cu 2,1% în anul 2012 şi cu 3,4% în anul 2013, conform estimărilor şi prognozelor europene. România rămâne conectată la pulsul economiilor europene atât de turbulente în prezent.

l PIB-ul României va creşte cu 1,7% în anul 2011, peste media europeană de 1,6%.

l În prima jumătate a anului 2011, exporturile au reprezentat motorul creşterii economice, însă în a doua parte a anului acestea ar putea contribui mai puţin la creşterea economică din cauza diminuării cererii la nivel mondial.

l Consolidarea fiscală continuă. Deficitul bugetar va atinge 4,9% din PIB în anul 2011, cu 2 puncte procentuale mai puţin decât în anul 2010.

l Valoarea arieratelor a scăzut în primele 8 luni ale anului, datorită diminuării acestora la nivelul autorităţilor locale şi al sectorului de asigurări sociale. Cu toate acestea, arieratele la nivelul autorităţilor centrale au crescut. Cea mai mare parte a stocului de arierate aparţine autorităţilor locale (50%), urmate de sectorul asigurărilor sociale (39%).

l Inflaţia anuală s-a diminuat semnificativ în al treilea trimestru din anul 2011, intrând în intervalul ţintit de BNR. Cel mai important risc pentru creşterea preţurilor îl reprezintă liberalizarea preţurilor la energie.

l Rata foarte redusă de absorbţie a fondurilor europene, de 3,7% la finalul lunii septembrie 2011, indică un potenţial important de creştere a investiţiilor publice.

l Principalele riscuri cu care se confruntă economia românească în anul 2011 sunt: incertitudinea privind zona Euro, criza
datoriilor suverane şi turbulenţele de pe pieţele financiare.

l Investiţiile vor constitui un factor important de creştere în anul 2012, având în vedere nevoia de a moderniza infrastructura publică, parţial prin co-finanţare din fonduri europene. Investiţiile private ar putea fi mai reduse pe fondul turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale şi al alegerilor din anul 2012.