Analiză: România va trebui să se poziționeze rapid în procesul transformațional care debutează

Într-o analiză despre Brexit, Guvernul arată că România trebuie să păstreze Parteneriatul strategic cu Marea Britanie, dar nu exclude susținerea liderilor UE care presează pentru un Brexit rapid în caz că Londra va bloca prin veto diferite inițiative europene. Guvernul face o radiografie dură a UE și a liderilor din Europa și spune că România trebuie să se poziționeze rapid pentru că procesul de transformare a UE să nu fie confiscat de statele membre euro, informează hotnews.

Potrivit unor surse politice, citate de Hotnews, analiza Guvernului face parte dintr-un document prezentat de premierul Cioloș la întâlnirea de la Palatul Cotroceni din 4 iulie cu președintele Iohannis, liderii de partide și conducerea BNR, dar și la întâlnirile cu europarlamentari români.

În acest document, Guvernul avertizează că procesul de transformare a UE după Brexit ar putea fi confiscat de statele din zona Euro și spune că „România va trebui să se poziționeze rapid în procesul transformațional care debutează. Statele membre fondatoare, și într-un sens mai larg cele din zona Euro, vor avea tendința de a prelua controlul acestui proces”.

„Actuala arhitectură instituțională a UE a atins limita capacității de a propune soluții coerente crizelor economice și de securitate curente”, se arată în analiza Guvernului.

Guvernul face și o analiză dură a actualilor lideri din UE (despre care spune că a fost percepută ca un proiect elitist). Unii lideri ai statelor membre (nenominalizați) sunt acuzați că „refuză, mai ales din motive de agendă internă, să-și asume până la capăt valorile pe care le proclamă” și „nu pot exercita un leadership real și onest pe plan intern”, potrivit surselor politice citate.

Cele mai relevante informații din analiză Guvernului privind Brexit:

„Din momentul în care Marea Britanie va formaliza cererea de ieșire din UE, va urma o perioadă deosebit de complexă, în care negocierile condițiilor de retragere a Marii Britanii vor coincide foarte probabil cu redefinirea instituțională, politică și economică a UE.

Momentul Brexit trebuie folosit de România pentru a-și maximiza rolul în cadrul UE. Odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, România va deveni a șasea țară că mărime din UE. Are șansă să devină un negociator strategic și un actor major în UE și în piață comună.

Pentru aceasta e nevoie că România să aibă și să promoveze o atitudine pro-europeană puternică, critică, dar constructivă, să fie un actor activ și credibil pentru partenerii europeni, dar și o țară atrăgătoare pentru mediul de afaceri.

România trebuie să fie pregătită:
– să evite un efect de contagiune care ar duce la creşterea curentelor populiste, anti-europene şi anti-NATO în România
– să fie parte implicată, activă şi importantă a procesului de reformă a UE
– să fructifice oportunităţile, pe plan intern şi extern, pe care această criză le oferă

Riscul repetării acestui scenariu în alte state membre este real.

În ultima decadă, UE a fost privită din ce în ce mai mult că un proiect al elitelor politice, departe de cetăţeni. Crizele recente – economică, Grecia, ucraina, terorism, migraţie – au exacerbat tendinţele eurosceptice, ducându-le spre o zona puternic antieuropeană.

Actuala arhitectură instituțională a UE a atins limita capacității de a propune soluții coerente crizelor economice și de securitate curente. Liderii naționali din unele state membre refuză, mai ales din motive de agenda internă, să-şi asume până la capăt valorile pe care le proclamă. În practică, nu pot exercită un leadership real și onest pe plan intern, care, în același timp, să ducă la compromisuri pozitive europene, la consensuri reale, la care să participe toate statele membre. Acest aspect este dublat de nevoia unui leadership puternic și a unei viziuni clare la nivelul instituțiilor europene. În lipsa unei direcții clare și a unei asumări oneste a proiectului european, spațiul public și politic este ocupat de lideri populiști și antieuropeni.

Impact la nivel european

Că un efect direct, o analiză a FMI arată că procesul de ieşire din UE conduce la reducerea automată estimată de 10% a fondurilor europene pentru dezvotlare regională şi coeziune. Alte estimări (surse europene) merg până la 15%. În acest context există două etape importante:
– în 2017 va există o revizuire de parcurs a bugetului UE. Nu pot fi excluse modificări care să ducă la o diminuare a bugetelor pentru agricultură, dezvoltare regională mai ales
– În funcţie de modelul spre care se îndreaptă Europa, există un risc major de schimbări semnificative ale dimensiunii, structurii şi conţinutului bugetului UE

E posibil să se decidă devansarea cu șase luni a ordinii de rotație a Preşedinției Consiliului UE. Pentru România, asumarea eventuală a Președinției în primul semestru 2019 (în loc de al doilea semestru, cum este prevăzut acum – n.red.) impune intrarea într-un trio format din România, Finlanda și, cel mai probabil, Germania. Aceasta va avea consecințe și pe dimensiunea de conținut a viitorului mandat al președinției exercitate de România, respectiv stabilirea priorităților la nivel de trio.

Vor fi recalculate formulele de întrunire a majorității calificate în Consiliul European, ponderea României ar trebui să crească de la 3,9% la 4,5%

Impact la nivel naţional

Statisticile oficiale din UK arată că la începutul anului 2016, 175.000 de români desfășurau o activitate lucrativă în Marea Britanie, o rată a ocupării de 75,8%. Din analiza datelor naționale reiese că numărul cetățenilor români în Marea Britanie, în perioada ianuarie – martie 2016, este de 235.000.

Pe termen scurt, efectele principale vor fi resimţite în mod semnificativ prin reducerea veniturilor din transferuri realizate de către românii stabiliţi în Marea Britanie. Sectoarele afectate cel mai mult vor fi construcţiile, restaurantele, hotelurile şi cel financiar.

Situaţia retragerii Marii Britanii din UE ar putea crea oportunităţi prin relocarea unor investiţii în Europa de Est. România ar putea beneficia de investiţii străine suplimentare pe fondul îmbunătăţirii percepţiei asupra disciplinei fiscale.

În sistemul bancar românesc nu sunt prezente investiții de credit cu capital provenit din Marea Britanie.

Efectele directe, imediate ale Brexit asupra economiei românești sunt limitate. Efectele indirecte pe termen mediu și lung pot fi semnificative dacă România nu ia o serie de măsuri preventive. E posibil să apară și efecte negative; sectorial nu pot fi excluse niște scăderi ale exporturilor românești.

UK este şi trebuie să rămână un partener major în domeniul securității, indiferent de apartenența la UE. Viziunea comună, apropierea de pozițiile SUA, îndeosebi cu privire la strategia privind aspectele de securitate din regiunea noastră, constituție un element fundamental care trebuie direcționat către intrarea într-o nouă etapă a relațiilor bilaterale România – Marea Britanie, care să răspundă noului context post-Brexit, compensând pierderea unei voci puternice la nivelul Uniunii pe teme majore (relațiile UE-Rusia, politică de vecinătate a UE).

Aprofundarea Parteneriatului Strategic solicită şi măsuri de prevenire a scăderii schimburilor comerciale (evitarea inversării evoluţiilor ascendente din ultimii ani, respectiv a diluării cooperării economice), că şi măsuri pentru salvgardarea drepturilor câştigate de lucrătorii români în UE.

Posibile linii de acțiune şi oportunităţi pentru România

România va trebui să se poziționeze rapid în procesul transformațional care debutează. Statele membre fondatoare, și într-un sens mai larg cele din zona Euro, vor avea tendința de a prelua controlul acestui proces. E de așteptat că direcția propusă de ele să fie cea a unei consolidări instituționale și juridice în jurul statelor percepute că pregătite să își asume continuarea unor procese de integrare – cheie (Euro, Schengen, piață comună) în dauna celor care par să ezite. Viitoarea Europă se va clădi foarte probabil în jurul celor care vor să contribuie la relansare, care oferă credibilitate și stabilitate, care vin cu propuneri constructive.

Guvernul propune spre discuție următoarele linii de acțiune pe plan european și național:

– Apropierea de nucleul dur al UE pe termen mediu şi lung, prin conectarea solidă a României la cadrul decizional şi la procesul de negociere a retragerii şi a noilor relații UE-UK
– Prin cooperarea și parteneriatul cu grupul Vișegrad, susținerea integrării preocupărilor problematicii est-europene în nucleul dur al UE
– accelerarea eforturilor pentru reducerea decalajelor între România și statele fondatoare (prin pregătirea aderării la Euro, Schengen și phasing out MCV)
– definirea şi promovarea unui proiect de reforma europeană reală pe termen mediu
– evitarea unor pierderi masive în ce priveşte pachetele financiare alocate României în viitorul buget european
– întărirea statului de drept
– debirocratizare
– profesionalizarea şi depolitizarea administraţiei
– combaterea sărăciei
– reformarea sistemului de sănătate
– asumarea unei strategii de creștere economică sustenabilă
– crearea unui consens instituțional asupra temelor majore de dezvoltare”.