Directorul Unității de Cercetare în Educație: Absența contactului față în față cu profesorii și colegii a afectat calitatea învățării

Rolul principal al Unității de Cercetare în Educație este acela de a pune la dispoziția autorităților care elaborează politici educaționale, studii, cercetări asupra unor teme relevante, astfel încât decidenții să-și poată fundamenta măsurile pe date de cercetare. Într-un interviu acordat Q Magazine, Ana Maria Dalu, directorul UCE, arată principalele probleme cu care s-au confruntat elevii și profesorii în perioada pandemiei.

• Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
• Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat
• Emiratele Arabe Unite pǎrǎsesc OPEC dupǎ aproape 60 de ani
• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”

Elevii au învățat preponderent pe telefon

„Deși am trecut printr-o reorganizare instituțională, am încercat să ne repliem rapid și să răspundem nevoilor momentului, punând la dispoziția sistemului de educație și a tuturor celor interesați, rezultatele unui studiu complex, în legătură cu modul în care procesul educațional s-a desfășurat în perioada stării de urgență, așa cum acesta a fost perceput de către elevi, profesori, directori de școli, dar și părinți”, a declarat Ana Maria Dalu, Directorul Unității de cercetare în Educație pentru Q Magazine.

UCE a realizat studiul Învățarea de la distanță care arată că elevii din mediul rural (în special din localități care nu sunt comune) și cei înscriși în învățământul profesional sau învățământul dual sunt categoriile de elevi pentru care accesul limitat la echipamente a fost principalul impediment.

De altfel, studiul include doar respondenții care au avut acces la internet.

„Aproape toți elevii investigați (94%) spun că au participat la activități educaționale organizate de profesorii din școală, în perioada pandemiei;

cei care au declarat că nu au participat la astfel de activități sunt mai ales cei din clasele terminale din ciclul secundar superior – a XII-a de la liceu și a XIII-a de la învățământ profesional/dual.

Neparticiparea este influențată, în principal, de accesul limitat la internet sau conexiunea slabă și temporară, care a afectat mai ales elevii din mediul rural.

Aproximativ 90% dintre elevi au folosit, cel mai frecvent, telefonul pentru învățare, în perioada școlii la distanță, conform declarațiilor acestora;

aproximativ jumătate dintre elevii respondenți declară că au folosit un calculator sau laptop numai al lor, în timp ce o cincime l-au partajat cu un alt membru din familie.

Elevii din mediul rural și cei înscriși în învățământul profesional sau dual sunt categoriile de elevi pentru care accesul limitat la echipamente a reprezentat cea mai importantă barieră în învățarea online.”, spune Dalu.

O parte dintre profesori s-au confruntat, la rândul lor, cu dificultăți de acces: mai mult de o treime (38%) dintre ei au declarat că împart cu membri ai familiei echipamentele necesare pentru desfășurarea procesului didactic, iar 11% că nu dețin astfel de echipamente.

Această situație este semnalată în mai mare măsură de profesorii din mediul rural, comparativ cu cei din urban (13% față de 9%).

Pentru 11% dintre profesori și conexiunea precară la Internet (determinată de absența unei conexiuni de bandă largă, întreruperi frecvente/semnal instabil, un router mai puțin performant etc) a reprezentat o provocare în învățarea online, conform informațiilor furnizate chiar de aceștia.

În cazul profesorilor din mediul rural fenomenul este și mai prezent, aproape unul din cinci respondenți semnalând faptul că nu are acces la Internet de bună calitate (18%).

Peste 40% dintre profesori semnalează și faptul că o parte dintre elevi nu au avut acces la internet de calitate, care să le permită o participare facilă și activă la învățarea online (34% urban și 55% rural).

Datele rezultate din răspunsurile la întrebările deschise, indică însă și situații în care elevii au folosit ca pretext dificultatea de conectare pentru a justifica o prezență mai puțin activă, în special în cazul lecțiilor online sincron (participarea cu camera închisă, folosirea comunicării prin chat în locul celei audio etc.)

Raportul integral poate fi citit aici

 Peste două treimi dintre elevi s-au descurcat singuri, iar un sfert au avut nevoie de ajutor doar la început. Numai 5% dintre elevii respondenți au avut nevoie de ajutor în mod frecvent pentru utilizarea aplicațiilor sau a dispozitivelor.

Marea majoritate a respondenților (aprox. 80%) consideră că degrevarea de orarul școlar obișnuit le-a permis să dedice mai mult timp activităților preferate, fără legătură cu școala, sau materiilor de interes pentru ei (aprox.70%). 

„Elevii apreciază că absența contactului față în față cu profesorii și colegii a afectat calitatea învățării și gradul lor de interes pentru activitatea școlară, iar complexitatea și volumul sarcinilor și temelor primite în această perioadă au depășit nivelul obișnuit.”, avertizeză Ana Maria Dalu.

Principalele dificultăți întâmpinate de elevi au fost: oboseala resimțită ca urmare a timpului petrecut în fața calculatorului; probleme privind calculatorul și conexiunea la internet; timpul excesiv petrecut pentru conectarea tuturor elevilor.

1 milion de elevi nu au avut acces la școala online

Problema cea mai importantă și gravă, în același timp, a învățământului românesc în acest an al pandemiei, rămân cei un milion de elevi și studenți care NU au avut acces la școala online. Cifra este precizată în documentul Planul de redresare și reziliență întocmit de Guvernul României către Comisia Europeană.

„Elevii care nu au avut acces la educație sau care au avut un acces limitat ar trebui să constituie principala preocupare a autorităților, centrale și locale, deopotrivă, eforturile tuturor fiind necesar să se concentreze asupra persoanelor provenind din medii sau grupuri dezavantajate.” este de părere Ana Maria Dalu.

Directorul UEC admite însă că problema va putea fi rezolvată doar parțial: „Realizarea unor proiecte prioritare de intervenție, finanțate din fondurile europene disponibile, ar putea ameliora sau rezolva măcar parțial, problemele cu care acești elevi și familiile lor se confruntă. Sunt necesare intervenții personalizate și integrate, care să contribuie la reducerea decalajelor înregistrate – de la adaptări curriculare, la formarea continuă a cadrelor didactice pentru educație incluzivă, la programe Școală după școală, care să includă o masă caldă și activități remediale, dotarea cu echipamente și materiale necesare și nu în ultimul rând, sprijinirea familiilor acestor copii, inclusiv prin servicii de educație parentală. Vacanțele școlare pot fi un bun prilej de organizare a activităților remediale, astfel încât pierderile în învățare să poată fi reduse.” a declarat Dalu pentru Q Magazine.

Pentru a veni în sprijinul sistemului de educație, Unitatea de Cercetare în Educație a asigurat coordonarea unui proces complex, de realizare a unor resurse educaționale care să vină în sprijinul cadrelor didactice, pentru toate nivelurile de învățământ și pentru toate disciplinele – Repere metodologice pentru consolidarea achizițiilor din anul școlar 2019-2020, , demers în care s-au implicat pro bono, peste 300 de cadre didactice.

Aceste resurse educaționale recomandă modalități prin care profesorii pot reduce decalajele între ceea ce trebuia să fie predat conform planificării calendaristice, ceea ce s-a predat efectiv și ceea ce elevii au reușit, în fapt, să învețe, orientând profesorii atât către un demers comun, prin raportarea critică la activitatea de predare-învățare-evaluare din perioada stării de urgență, cât și către decizii și măsuri care să conducă la eficientizarea predării/învățării și diminuarea efectelor negative, respectiv la remedierea/recuperarea pierderilor în învățare. 

Pentru că sprijinul socio-emoțional este esențial în această perioadă, UEC a realizat o altă resursă importantă, și anume, Ghidul pentru profesorii consilieri școlari – programe și activități de consiliere pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor, care conține programe  și activități de consiliere ce pot fi realizate față în față, online,  dar și mixt, atât de către consilierii școlari din CJRAE/CMBRAE, cât și de către echipe formate din consilier școlar și profesori/alți colaboratori, pentru toate nivelurile de învățământ. Ghidul vine în întâmpinarea nevoii profesorilor consilieri de a-și dezvolta competențele digitale, prin exemplificarea modului de utilizare a noilor tehnologii în cadrul activităților de consiliere.

UEC este implicată și în implementarea unui proiect finanțat prin Horizon 2020, Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene – Construirea de centre comunitare de învățare urbană participativă prin cercetare și activare– PULCHRA (care, în latină, înseamnă frumos) – care încurajează și sprijină elevii să investigheze probleme de mediu și dezvoltare sustenabilă din orașele lor – orașul ca ecosistem urban; prin acest proiect, elevii realizează cercetări în legătură cu probleme din viața reală, fiind sprijiniți de reprezentanți ai comunității locale (autoritatea locală, organizații neguvernamentale, agenți economici etc.) și învață, pe bazata metodei investigației, utilizând resurse, materiale și demersuri didactice documentate, produse și facilitate în cadrul proiectului.