ARCUL DE TRIUMF, bornă a istoriei (1941-2021)

La Mulți Ani, România! La mulți ani, românilor de pretutindeni!

• 
  Raed Arafat, pus sub acuzare pentru contrabandă
• 
  Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
• 
  Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
• 
  Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
• 
  Raed Arafat chemat la Parchetul Militar

1 Decembrie reprezintă idealul nostru, ca națiune, de a fi liberi și uniți într-o Românie prosperă. Ziua Națională a României este o zi în care cu toții, oriunde ne-am afla, ne sărbătorim patria, și în care ne amintim de 1918, când românii au trăit emoția Reîntregirii.

Astfel, pentru a aniversa 80 de ani de la prima paradă militară, Romfilatelia, introduce în circulație, la data de 1 Decembrie 2021, emisiunea de mărci poștale Arcul de Triumf, bornă a isoriei (1941-2021), spre cinstirea eroilor căzuți în luptele pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord.

Emisiunea aniversară, alcătuită dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală de 10 lei și un plic „prima zi” ilustrează sugestiv parada militară din 1941 (marca poștală) și o paradă militară actuală de 1 decembrie (plicul „prima zi”). Detaliul de arhitectură a Arcului de Triumf simbolizând Victoria și vignetele care reproduc efigiile Reginei Maria și Regelui Ferdinand I rezumă armonios ideea și semnificația evenimentului dedicat cinstirii eroilor și Regilor „Întregitori” ai României Mari.

Alături de Catedrala Încoronării din Alba Iulia, Mausoleul de la Mărășești, Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman și Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I, Arcul de Triumf se înscrie în lista monumentelor care comemorează participarea României la Primul Război Mondial de partea Aliaților, la finalul căruia teritoriile locuite de români s-au regăsit în ceea ce reprezintă România Mare. În alte trei situații anterioare, mai multe construcții asemănătoare, având caracter provizoriu, au fost realizate pentru a marca victoria României în Războiul de Independență (1878), jubileul celor 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I (1906) și revenirea familiei regale române din exilul de la Iași (1918). În anul 1922, în contextul încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, comisia pentru organizarea serbărilor încoronării a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru realizarea unui impunător Arc de Triumf. Timpul scurt afectat construcției a permis doar turnarea din beton a scheletului monumentului și realizarea din ipsos a minunatelor basoreliefuri exterioare.

În 16 octombrie 1922, la festivitățile organizate în teritoriul Arcului de Triumf au participat reprezentanți din peste 20 de state europene, din Statele Unite ale Americii și Japonia, fapt ce a semnificat o largă recunoaștere internațională a Regatului României Mari. După un deceniu, construcția Arcului de Triumf începe să cunoască o nouă formă, în care basoreliefurile inițiale au fost realizate din piatră sau marmură de Rușchița. Printre artiștii care au fost prezenți la lucrări se numără Constantin Baraschi, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Costin Petrescu. S-au realizat astfel simbolurile Victoriei și alegoriile Bărbăție și Credință (aparținând lui Ion Jalea și Constantin Baraschi). Definitivarea monumentului se înscrie în anul 1936, când forma actuală se realizează în stilul clasic, după modelul marelui Arc de Triumf de la Paris. Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Printre participanții la festivitate s-au aflat Regele Carol al II-lea, mama Regina Maria, prințul moștenitor Mihai, membri ai guvernului României și numeroși invitați de onoare din țară și din străinătate. De menționat că efigiile Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Călinescu au fost scoase și distruse de regimul comunist. După 1989 în locul lor au fost montate două medalioane din bronz, care înfățișează chipurile Regelui Ferdinand I și Reginei Maria.

În anul 1941, la 8 noiembrie, de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril, ziua onomastică a regelui Mihai I, a fost organizată o paradă militară spre cinstirea eroilor căzuți în luptele pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Rând pe rând pe sub Arcul de Triumf, pe Calea Victoriei și prin Piața Palatului Regal, au defilat unități din Divizia de Gardă, Divizia de Grăniceri și Divizia Blindată. Ceremonialul a fost deschis prin oficierea unui serviciu religios în careul din fața Arcului de Triumf, după care s-a trecut la decorarea drapelelor și a ofițerilor cu Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”. Ministrul Apărării Naționale a citit înaltul decret de decorare, după care Majestatea Sa Regele a procedat la decorarea fiecărui ofițer în parte. După încheierea paradei, Cavalerii Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul” au fost invitați la masa festivă dată în onoarea lor la Palatul Regal.

Romfilatelia mulțumește Ministerului Apărării Naționale și Arhivelor Militare Naționale Române pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea de mărci poștale va fi disponibilă începând de Miercuri, 01 Decembrie 2021, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online.