CANIBALISM, EXCREMENTE ȘI GÂNDACI

Asistăm la o distrugere premeditată a agriculturii și a lanțurilor de distribuție a alimentelor, în paralel cu acapararea mijloacelor necesare producției alimentare. Singurul rezultat previzibil este foametea.

• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
• Grindeanu: Cer secretarilor de stat și prefecților PSD să își prezinte demisiile
• Proiectul de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice a intrat în procedură de urgență
• Gruia Stoica, GFR: Autoritățile invocă raționalizarea consumului de energie și, în același timp, favorizează transportul cu cel mai mare consum de motorină
• AUR și PSD, front comun împotriva Guvernului Bolojan. 5 mai, data votării moțiunii de cenzură

SOYLENT GREEN

În 1973 apărea un thriller numit Soylent Green, avându-i pe afiș pe Charlton Heston și Edward G. Robinson. Acțiunea filmului se petrece în 2022! O lume suprapopulată, poluată, cu penurie alimentară și totalitarism. Marele secret al societății se relevă încet, anume că hrana – numită Soylent Green – este obținută din prelucrarea cadavrelor umane. Singura rază de speranță o reprezintă demascarea corporației și aducerea cazului în fața Consiliului Națiunilor.

Și iată-ne acum, cu adevărat în 2022! „Consiliul Națiunilor” se numește ONU. Planeta nu este suprapopulată, în fond toată omenirea ar putea ocupa teritoriul unei singure țări de pe planetă, resursele nu sunt deloc limitate, alimente s-ar putea produce în cantitate suficientă și pentru de două ori actuala populație, poluare există, dar e departe de a pune planeta în pericol. Ceea ce există este totalitarismul în starea sa incipientă și „Soylent Green”-ul care este impus de către așa-zisa elită.

Atacul prin intermediul reglementărilor asupra producătorilor agricoli din Olanda și Statele Unite până în Sri Lanka, și nu numai, este strâns legat de „Obiectivele de Dezvoltare Durabilă” – „Agenda 2030” –, document adoptat de Națiunile Unite în parteneriat cu Forumul Economic Mondial (Davos). Într-adevăr, o bună parte a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU determină politicile care-i distrug pe fermieri și proviziile de hrană din întreaga lume.

Politicile de „durabilitate” susținute de ONU, de Davos și de presa corporatistă privind agricultura și producția de alimente duc la devastare economică, penurie de bunuri esențiale, foamete la scară largă și la o pierdere dramatică a libertăților individuale.

Una dintre primele întâlniri care au definit agenda „sustenabilității” a fost Conferința ONU privind așezările umane, cunoscută sub numele de „Habitat I”, care a adoptat Declaraţia de la Vancouver (1976) și un plan de acțiune cu 64 de „recomandări” de natură să limiteze „creșterea economică inechitabilă” și „reducerea disparităților dintre zonele rurale și urbane, urbanizarea ordonată, standardele minime progresive și ale comunități participative”. Sună suficient de cunoscut, nu-i așa?

Acordul prevede că „pământul nu poate fi tratat ca un bun obișnuit, controlat de indivizi” și că proprietatea privată asupra terenurilor este „un instrument de acumulare și concentrare a bogăției, prin urmare contribuie la nedreptatea socială”. „Controlul public al utilizării terenurilor este indispensabil”, se spune în declarația ONU, un preludiu al „predicției” Forumului de la Davos că până în 2030 „nu vom deține nimic”. Dar ce fericiți vom fi!

PĂMÂNTUL E AL ÎNVINGĂTORILOR

Principala problemă ce a generat revolta în curs a fermierilor olandezi (protest susținut și de fermierii germani, francezi, italieni, sârbi, britanici etc.) a fost dorința statului de a „prelua” cu forța sau prin acordarea unei despăgubiri modice a pământului deținut de fermieri.

Motivația pe care nu a crezut-o nimeni este că totul se face pentru binele planetei, de dragul reducerii poluării și al agendei verzi. Fermierii din Olanda au redus poluarea cu azot cu aproape 70%. Dar guvernul spune că nu este suficient și le cere să reducă poluarea cu încă 50% până în 2030.

Potrivit estimărilor guvernului olandez, 11.200 de ferme dintre cele aproximativ 35.000 dedicate produselor lactate și animalelor ar trebui să se închidă în temeiul politicilor sale, 17.600 de fermieri ar trebui să reducă efectivele de animale, iar efectivul total de animale ar trebui redus cu o jumătate până la o treime.

Guvernul olandez a cerut oprirea totală a creșterii animalelor în multe locuri. Dintre cele peste 25,7 miliarde de euro pe care guvernul le-a pus deoparte pentru a reduce poluarea, doar 1 miliard este destinat inovației tehnologice, iar restul pentru cumpărarea pământului fermierilor.

În Irlanda, Departamentul pentru Agricultură vrea să le plătească fermierilor între 4.300 și 5.000 de euro pentru sacrificarea fiecărei vaci, sperând ca astfel să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 45.000 de tone la fiecare 10.000 de vite sacrificate. Food Vision Dairy Group susține că astfel va obține o reducere substanțială a activității agricole, despre care propaganda eco susține că ar fi o activitate poluantă.

Canada urmărește o reducere cu 30% a poluării cu azot până în 2030. În timp ce guvernul susține că nu impune reducerea utilizării de îngrășăminte, ci doar reducerea poluării, este evident că o scădere atât de radicală a poluării într-o perioadă atât de scurtă va fi posibilă doar prin reducerea îngrășămintelor utilizate și, prin urmare, a producției de alimente. Costul pentru fermieri ar fi între 10 și 48 de miliarde de dolari.

Cele mai dramatice consecințe ale intervenției guvernamentale au avut loc în Sri Lanka, unde interzicerea îngrășămintelor a dus la o reducere masivă a randamentelor, declanșând înfometarea și o criză economică, ducând astfel la prăbușirea, în iulie, a guvernului.

UE, prin Comisia Europeană, susține „integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politicile, strategiile și planificarea națională” a fiecărui stat membru. Evident că asta vizează și agricultura, și „biodiversitatea”. Natura 2000 și „Strategia europeană pentru biodiversitate” au stat la baza programelor politice elaborate de Olanda împotriva fermierilor.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) – agenție ONU, în raportul său din 2014 „Construirea unei viziuni comune pentru alimentație și agricultură durabilă: principii și abordări” – solicită restricții drastice privind utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor, emisiilor și apei în sectorul agricol.

Alături de ONU stau diferite „părți interesate” (stakeholderi) pentru implementarea politicilor de dezvoltare durabilă prin „parteneriate public-private”. Iar în centrul acestui efort se află Davos, care, din 2020, face presiuni pentru o transformare totală a societății („Marea Resetare”).

În 2019, Davos a semnat un „parteneriat strategic” cu ONU pentru a promova Agenda 2030 în comunitatea globală de afaceri. Altfel spus, pentru promovarea „părților interesate”, iar acestea se întâmplă să fie tocmai corporațiile transnaționale care nu doar că domină piața, dar vor acum să şi schimbe întregul sistem alimentar!

O nouă viziune, inteligență strategică, viitor sustenabil devin astfel termeni comuni pentru cei care vor să stăpânească pământul, mijloacele de producție, pe fermieri. Nu sunt tocmai nume necunoscute: Monsanto, Bayer, Bill Gates, Rockefeller…

În treacăt fie spus, și apa a început să devină o problemă, mai ales de când este râvnită de Nestle, care consideră că accesul la apă nu este un drept al omului și, de ani buni, jinduiește să-și treacă apa potabilă a planetei în proprietatea sa și să o revândă într-un mod „sustenabil” populației.

Câteva multinaționale controlează aproape tot ceea ce se mănâncă și se bea pe planetă! Coca-Cola, Pepsico, Danone, Nestle, Mars, Mondelez, Kellogg’s, Associated British Foods PLC, Unilever, JBS, Anheuser-Busch InBev, Archer Daniels Midland Company, Tyson Foods, Cargill. Acestea dețin fiecare zeci și sute de alte companii mai mici și dictează ce intră pe piață.

În SUA, creșterile cheltuielilor de producție și prețurile scăzute oferite pentru carnea de vită i-au determinat pe fermierii americani să se unească și să strângă peste 300.000.000 de dolari pentru a construi un abator în Nebraska.

Profiturile de pe piața cărnii de vită au crescut constant începând cu 2016, însă partea din venituri care se întoarce la fermieri a coborât de la 35 de cenți dintr-un dolar (cât era în 1970) la 14 cenți, mai recent.

O altă investiție aparține unui crescător de vite care este a cincea generație de crescători de animale și care intenționează să construiască cea mai mare fabrică de carne de vită în Dakota de Sud, cu capacitatea de a sacrifica 8.000 de capete pe zi, cheltuind cca 1.1.000.000.000 de dolari pentru unitatea care își va începe producția în 2026.

Proiectul este condus de Kingsbury and Associates și Sirius Realty, ambele conduse de Megan Kingsbury.

Patru corporații – Cargill, Tyson Foods Inc, JBS SA și National Beef Packing Co – sacrifică aproximativ 85% dintre toate bovinele hrănite în SUA, potrivit datelor din industria cărnii.

TEREN AGRICOL UCRAINEAN CUMPĂRAT DE AMERICANI

Cargill, Dupont Și Monsanto (care funcționează cu capital american, deși e înregistrat în Europa) au cumpărat pământ în Ucraina pentru acționarii lor: Vanguard, Blackrock și Blackstone.

Inițial, a existat un moratoriu asupra vânzărilor de terenuri în Ucraina, care a urmărit să prevină achiziționarea și consolidarea proprietății asupra terenurilor agricole în mâinile oligarhilor autohtoni și ale corporațiilor străine. Aici a intervenit FMI!

Comercializarea terenurilor agricole face parte dintr-o serie de „reforme” de politică pe care Fondul Monetar Internațional le-a stipulat ca și condiție prealabilă care să permită Ucrainei să primească un împrumut de 8.000.000.000 de dolari.

În plus, condițiile de împrumut de la FMI impuneau ca Ucraina să-și anuleze interdicția asupra culturilor modificate genetic și să le permită corporațiilor private precum Monsanto să-și planteze semințele OMG și să pulverizeze câmpurile cu Roundup. În acest fel, Monsanto speră să întrerupă boicotul de către un număr de țări din Europa asupra porumbului și soiei modificate genetic.

Iată cum competiția agricolă reprezintă un factor important în economia războiului din Ucraina.

În vremuri de pace, Ucraina recoltează 80.000.000 de tone metrice de cereale, o categorie care include grâu, porumb, orz, orez și mei. Rusia și Ucraina furnizează mai mult de 25% din grâul mondial. Rusia a depășit recent SUA și Canada și a devenit principala țară exportatoare de grâu din lume, în timp ce Ucraina este al șaselea exportator mondial de grâu.

În situația actuală, Cargill, Dupont și Monsanto nu pot decât să constate că Vladimir Putin le zădărnicește planurile de îmbogățire rapidă. Dar nu e doar Putin, mai sunt și competitorii europeni!

Pentru a finanța războiul lui Zelensky, companiile poloneze achiziționează ferme din Galiția la prețuri scăzute și produc alimente cu discounturi de până la 80%. Deși Agenția Poloneză de Investiții și Comerț oferă „ateliere de producție” în Polonia – pentru ca loialiștii lui Zelensky să-și continue afacerile „în timp de război” –, realitatea este că aceste companii poloneze colonizează Ucraina de Vest, dar și provoacă fuga de capital, permițându-le companiilor ucrainene să se re/înființeze în Polonia cu aceleași drepturi și aceeași lipsă de restricții pe care le au cele poloneze.

MAREA AGRICULTURĂ

Agricultura din SUA se bazează pe forța de muncă migrantă și pe monoculturile de porumb, soia și alte culturi modificate genetic, concepute să tolereze erbicidul Roundup de la Monsanto, suspectat că ar cauza cancer. Procesul de reglementare al guvernului este opac: corporații precum Monsanto, Bayer, Dow Chemical, DuPont, Syngenta, Novartis, BASF și ceilalți producători de pesticide au libertatea să mascheze adevărul despre periculozitatea produselor lor. Iar în clipa de față ei vizează tot mai insistent piața europeană, mizând pe o Comisie Europeană la fel de coruptă pe cât este și executivul american.

În urmă cu şase ani, președintele Putin a căutat să profite de oportunitățile din zona comercializării alimentelor ecologice, opunându-se agriculturii modificate genetic și Roundup de la Monsanto. Astfel, Putin a inițiat un program de eliminare a pesticidelor și a culturilor modificate genetic din toată Rusia. Scopul a fost de a depăși exporturile realizate de SUA și Canada, devenind, ecologic, ceea ce a contat mai ales în Europa.

Statele Unite aruncă sistematic produse ieftine și modificate genetic, saturate cu pesticide, pe piețele străine, subminându-i pe producătorii locali și forțându-i să cumpere semințele brevetate, împreună cu pesticidele necesare. Astfel, producătorii locali devin dependenți de Statele Unite și de corporațiile sale.

La fel cum corporațiile din industria farmaceutică și din zona militară s-au aliat cu cei care decid liniile de politică externă americană, la fel au procedat și corporațiile agricole (BigAg).

DE LA BIOTECH LA AGRI-TECH

Bill Gates deține aproape 1% din pământul agricol al SUA. Poate suna ridicol, dar depinde ce înseamnă acel singular procent. Gates deține mii sau zeci de mii de acri de teren în 19 dintre statele federale ale SUA.

Miliardarul Gates – un investitor major în Monsanto și susținător al ingineriei genetice – a decis să profite de viitoarea penurie de alimente la nivel global. Gates a început să cumpere teren agricol după teren agricol pe care să cultive culturi modificate genetic.

De ce își cumpără Bill Gates pământuri agricole? Pentru că investește în viitor. Ferma tipică deținută de o familie realizează aproximativ 69.000 de dolari în profit anual. Circa 40% din această sumă reprezintă plățile subvențiilor guvernamentale.

Dintre cele aproximativ 2.000.000 de ferme mici din SUA, peste 250.000 sunt deținute, închiriate sau exploatate în cooperare cu diverse corporații.

Terenurile agricole arabile sunt o marfă limitată. Terenurile agricole deținute de Gates valorează aproximativ 690.000.000 de dolari în clipa de față, fără nicio investiție. Prin utilizarea terenurilor agricole pentru a face investiții agrotehnologice, valoarea acestora va spori. Nebunia proteinelor pe bază de plante va genera venituri de 23.4.000.000.000 de dolari până în 2027.

Dar, să nu uităm, principalul obiectiv este acela de a scoate terenurile agricole din mâinile cetățeanului obișnuit, al fermierului, al micului antreprenor agricol și a-l transfera în proprietate corporatistă, lăsându-l pe cetățean dependent de produsele corporației.

Agri-Tech va crea semințe superproductive, biocombustibili durabili și superculturi. Se pare că Gates pornește afacerea înaintea celorlalți, fiind cu cel puțin cinci ani înaintea altor investitori.

„Seed Technology” se bazează pe utilizarea robotizată a semințelor modificate genetic pentru a optimiza potențialul de producție, câștigând în eficiență datorită costurilor. De aici ajungem la „superrecoltele” bazate pe semințele concepute genetic pentru a crește în condiții de sol aproape nearabile și ostile.

Biocombustibilii sunt surse regenerabile de combustibil care sunt create din biomasa animalelor și plantelor. De exemplu, etanolul este un biocombustibil obținut din porumb, orz sau sorg și folosit ca alternativă la benzină. Biogazul este o alternativă la gaze naturale care poate fi obținută din gunoi de grajd animal sau alge.

În ianuarie 2021, Fundația Bill & Melinda Gates a lansat Gates Ag One, o firmă de caritate nonprofit. Aceasta „îi va ajuta” pe fermierii din țările în curs de dezvoltare să acceseze AgroTech, „să îmbunătățească instrumentele agricole, să învețe cum să maximizeze randamentul și să se adapteze mai bine la schimbările climatice”.

Nu puteau lipsi aceste activități „caritabile”, pentru că reprezintă gaura prin care banii scapă de impozitare și eventual se întorc tot la Gates.

După ce tocmai am văzut cum s-a desfășurat campania pentru „vaccinare” Covid-19, nu este greu de imaginat cum va decurge propaganda proorganisme modificate genetic! Culturile cu genom editat și animalele aferente vor deveni noua „știință”.

Publicul va afla din presa corporatistă că acestea sunt mai ieftine, mai hrănitoare, mai bune pentru mediu și pentru „prevenirea viitoarelor pandemii”. Oricine se va opune curentului sau va deplânge decesul planificat al agriculturii ecologice va fi acuzat că „pune sub semnul întrebării știința”.

Consumul de alimente modificate genetic va însemna „să-ți faci partea”, „să ajuți Ucraina”, „să-ți pese de mediu și de viitorul copiilor”. Cei care vor dori produse ecologice vor fi considerați „nepatrioți” sau „rămași în urmă”. Fermierii tradiționali vor fi probabil spioni ruși, teoreticieni ai conspirației, antivaxeri.

The Atlantic și The Guardian au încasat milioane de dolari de la Bill Gates. Să trecem în revistă câteva titluri! „Dietele prietenoase cu clima pot face o diferență uriașă – chiar dacă nu deveniți complet vegani”. „Carnea pe bază de plante, de departe, cea mai bună investiție în climă, arată o cercetare”, „Etica unei diete vegane”, „Ce este diferit la Impossible Burger?”, „Cele mai dăunătoare produse de fermă? Carnea ecologică de vită și de miel, hrănite pe pășune”, „Vom înceta vreodată să mâncăm carne de animale?” Niciun singur astfel de articol nu este marcat drept reclamă, ci se pretinde pur informativ.

INCENDII, ACCIDENTE, MORȚI SUSPECTE

Sacrificarea animalelor și cea a păsărilor au început să se petreacă fie misterios – prin incendii inopinate, „schimbări climatice” ce au dus la decesul unor turme, al populației de păsări din ferme etc. –, fie sub amenințarea unor epidemii și prin obligarea fermelor să își sacrifice animalele și să le „distrugă” prin incinerare etc. Fenomenul este complex și comportă detalii complicate, inclusiv de ordin juridic, astfel că ar necesita un articol în sine. Este vorba despre milioane de pui, curcani, rațe, vite, oi, porci, în timp ce daunele provocate în agricultură reprezintă sume greu de estimat, de ordinul miliardelor!

Gripa aviară, pe lângă multe altele, a fost deja transformată într-o armă redutabilă! Singurul mod în care gripa aviară ar putea apărea la om ar fi doar prin modificări în laborator, iar dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergie și Boli Infecțioase, a finanțat cercetarea creșterii funcționalității virusului cu intenția de a face H5N1 transmisibil la oameni. Un al doilea finanțator interesat, un profitor de pe urma vaccinurilor, este și „filantropul” Bill Gates. Dispariția fermelor de păsări nu-l deranjează atâta timp cât poate introduce pe piață carnea artificială pe care o produce.

Dacă situația este dramatică pentru marile companii agricole, pentru micii fermieri reprezintă un adevărat dezastru! Poate celebrul caz este al lui Amos Miller care face parte din secta Amish din SUA și care producea hrană (carne, lactate, preparate din fructe și legume) pentru o comunitate de 4.000 de persoane, evitând conservanții chimici; utilizarea acestora este obligatorie în prezent! El riscă amenzi de 300.000 de dolari și închisoare, pentru că și-a procesat propria carne evitând conservanții chimici solicitați.

Începând cu sfârșitul anului 2021, marile fabrici de producție alimentară iau foc într-un ritm alarmant. Putem să punem aici peste o sută de incendii suspecte la ferme, centre logistice, depozite de cereale, la companii de îngrășăminte, concentrate, furaje, ambalaje alimentare, bănci de alimente, mori, hrană organică, silozuri etc.

„SHIT BURGER” NIPON, CANIBALISM ȘI CARNE DE LABORATOR

Primul „steak” de „carne” din fecale umane a fost făcut de un om de știință japonez, Mitsuyuki Ikeda, de la Laboratorul Okayama, în 2011, prin extragerea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților din fecale.

Principala preocupare a fost dacă noul aliment „novator” este sau nu sigur pentru consum. În cazul în care „carnea” este gătită, atunci ar trebui să fie sigură, deoarece fierberea ucide orice agenți patogeni care ar putea fi prezenți în această așa-zisă carne, au spus japonezii. Mai mult, s-a ajuns la concluzia că această „carne” ar fi mai sănătoasă decât cea obișnuită, de proveniență animală.

„Carnea” din fecale constă din 63% proteine, 25% carbohidrați, 3% lipide și 9% minerale, conform Digital Trends. Se spune că această „carne” are gust de vită. Proteina din soia este adăugată în amestec pentru aromă, iar colorantul alimentar este folosit pentru a face produsul să pară roșu-cărnos.

Al doilea punct în discuție a fost prețul! Și, lesne de ghicit, mâncarea din fecale este suficient de ieftină.

După cum spunea Bill Gates: „Carnea de cultură are aceeași grăsime, mușchi și tendoane ca orice animal… Toate acestea se pot face cu emisii reduse de gaze cu efect de seră”.

Tehnicile de inginerie tisulară sunt folosite pentru a produce carne de cultură care seamănă cu texturile și aromele reale ale cărnii. Primul pas este prelevarea de țesut animal cu scopul de a extrage celule stem și de a crea linii celulare.

Liniile de celule stem extrase sunt apoi cultivate într-un mediu bogat în nutrienți, mimând creșterea țesutului animal și producând fibre musculare în interiorul unui bioreactor. Fibrele musculare sunt procesate și amestecate cu grăsimi și ingrediente suplimentare pentru a asambla produsul finit.

Celulele (sau culturile celulare) necesită condiții de mediu specifice, un gel sau un lichid care conține nutrienții necesari pentru a susține creșterea în afara corpului.

Schelele sunt platforme de cultură celulară 3D care imită structura țesuturilor biologice complexe, cum ar fi mușchiul scheletic. Aceste platforme pot fi create prin utilizarea 3D Bioprinting. Schelele sunt formate predominant din colagen și gelatină.

Ceea ce rămâne greu explicabil este de ce anume întreaga propagandă vizează carnea de om! Iată ce scrie Mirror pe 28 iunie 2022: „Burgerul care are gust de carne umană, în ciuda faptului că este vegan, câștigă premiul întâi”. Se presupune că publicul cunoaște gustul cărnii de om? De unde?

CNET: „Burger de carne umană făcut pentru a vă face să vă simțiți inconfortabil”. Dazed: „Să ne imaginăm o lume în care consumul de carne umană este norma”. Live Science și Daily Mail: „Ați consuma carne umană crescută într-un laborator?”

Mai mult, diverși experți sunt gata să ne „exorcizeze” de tabuurile noastre primitive privind carnea de om! S-au scris articole despre „Abuzarea” canibalismului în critica culturală contemporană (Johns Hopkins University Press). S-a scris despre „Istoria ipocrită a canibalismului European”: „Din preistorie până în prezent, cu multe episoade între ele, regiunea are o istorie surprinzător de bogată a oamenilor care mănâncă oameni”.

Mai mult, Smithsonian Magazine sugera chiar că nu se poate cataloga drept crimă un act de canibalism, atâta vreme cât presupusa victimă consimte să fie consumată!

Povestea este identică cu ceea repetată obsesiv de pedofili, anume că pedofilia ar fi doar o altă orientare sexuală, iar copilul poate să își dea consimțământul pentru actul sexual.

Diverse „somități” susțin că europenii nu au fost canibali în preistorie, au adoptat canibalismul doar odată ce au devenit Homo sapiens.

Magnus Söderlund de la Stockholm School of Economics, expert în strategii de marketing, susține că pentru a contracara cu adevărat efectele schimbărilor climatice, trebuie să „trezim ideea” consumului de carne umană ca opțiune.

Presupunând că această opțiune este oferită de „elită” doar pentru a distrage atenția publicului, nu putem spune același lucru despre consumul de insecte!

DE LA ANGELINA JOLIE LA PETRE DAEA

Forumul de la davos recomandă cu mare bucurie tot soiul de scârboșenii, de la lăcuste la gândaci și viermi, în formă de „burger”, felii, prăjeli, batoane așa-zis proteice.

Kim Kardashian, Nicole Kidman, Angelina Jolie ne-au și arătat cât de deschise sunt cu aceste „alimente novatoare”. Viermi, gândaci, păianjeni, carne artificială, nimic nu părea să scape din această încleștare cu mâncarea viitorului!

În 2017, într-un interviu pentru bbc.com, Angelina Jolie le-a arătat telespectatorilor, dar și copiilor ei cum se mănâncă păianjenii, greierii și scorpionii

Consumul de insecte este „sustenabil”, ne asigură Klaus Schwab. Insectele cresc rapid, se pot hrăni cu gunoaie, nu ne irosesc resursele.

Argumentele în favoarea consumului de insecte se bazează în principal pe apelul la dorința emoțională a oamenilor de a „face ceva” pentru a salva mediul. Odată ce realizezi ce ar fi necesar pentru a aduce insectele la o dimensiune adecvată, pentru a le produce într-un mediu igienic care să nu-i îmbolnăvească pe oameni și a le procesa într-un mod care îl face pe consumatorul obișnuit să dorească să le mănânce, povestea nu prea are sens.

Spre deosebire de alte animale, insectele sunt consumate în întregime, ceea ce necesită o atenție deosebită a modului de lucru. Insectele pot acumula contaminanți din hrana lor sau din materialele de adăpostire.

Chiar dacă microbii patogeni ai insectelor sunt considerați inofensivi pentru oameni și animale din cauza diferențelor filogenetice, insectele pot fi vectori pentru diferite microorganisme care sunt dăunătoare sănătății umane, în special în condiții de igienă prost controlate.

Dintre 300 de ferme și magazine de animale de companie studiate, peste 80% aveau insecte care adăposteau paraziți, 30% dintre ferme aveau insecte care adăpostesc paraziți patogeni. Riscul transmiterii infecțiilor zoonotice la oameni prin intermediul insectelor comestibile pare scăzut, dar acest subiect necesită cercetări mai ample pentru a clarifica riscurile potențiale.

Mai multe specii de bacterii au fost asociate atât cu insecte comestibile crescute în fermă, cât și cu insecte comestibile prinse în sălbăticie. Acestea includ specii bacteriene din genurile Staphylococcus, Streptococcus, Bacillus, Pseudomonas, Micrococcus, Lactobacillus, Erwinia, Clostridium și Acinetobacter, precum și membri ai familiei Enterobacteriaceae.

Contaminarea insectelor comestibile postprocesare este, de asemenea, un domeniu de îngrijorare. De exemplu, insectele comestibile uscate la soare în zone umede pot fi susceptibile la creșterea microbiană din cauza umidității.

Prezența bacteriilor formatoare de endospori la insectele comestibile este o altă problemă majoră pentru siguranța alimentelor, deoarece sporii rezistenți la căldură pot rezista la metodele comune de procesare adoptate pentru insectele comestibile, cum ar fi fierberea și prăjirea.

Un studiu din 2019 intitulat „O evaluare parazitologică a insectelor comestibile și rolul lor în transmiterea bolilor parazitare la oameni și animale” aduce o primă serie de lămuriri.

Materialul experimental a cuprins mostre de insecte vii de la 300 de ferme europene și magazine de animale de companie, inclusiv 75 de ferme de viermi de făină, 75 de ferme de greieri, 75 de ferme de gândaci șuierători din Madagascar și 75 de ferme de lăcuste migratoare.

Paraziții au fost detectați în 244 (81,33%) din 300 (100%) ferme de insecte examinate. În 206 (68,67%) dintre cazuri, paraziții identificați au fost patogeni numai pentru insecte; în 106 (35,33%) cazuri, paraziții au fost potențial paraziți pentru animale; iar în 91 (30,33%) cazuri, paraziții au fost potențial patogeni pentru oameni.

Insectele comestibile sunt un rezervor subestimat de paraziți. Cercetările indică rolul important al acestor insecte în epidemiologia paraziților patogeni la vertebrate. Examinarea parazitologică sugerează că insectele comestibile pot fi cel mai important vector parazit pentru animalele domestice insectivore.

Chitina, din punct de vedere chimic, este o polizaharidă formată din mai multe unități de N-acetilglucozamină legate împreună, la fel ca unitățile de glucoză care formează celuloza. Prin urmare, chitina poate fi considerată o celuloză. Ceea ce determină faptul că este o substanță mai ușor digerabilă de către păsări decât de către mamifere, implicit om.

Studiul sugerează că chitina poate provoca boli pulmonare, anume un răspuns inflamator care duce în cele din urmă la fibroză pulmonară. Un alt studiu precizează despre chitină că ar fi un adjuvant al cancerului.

Alimentele „junk” ucid anual 11 milioane de oameni. Cam la fel cu narcoticele. Cu toate acestea, foarte multă lume nu pare deloc speriată. Ca atare, noile „proteine” au toate șansele să se integreze pe acest segment, Burger King vinde deja produse îmbunătățite cu gândaci și viermi.

Comisia Europeană a autorizat în februarie comercializarea greierilor de casă – Acheta domesticus – ca aliment nou în Uniunea Europeană, acesta devenind astfel a treia insectă care primeşte aprobare de consum şi care vine după larva desicată de Tenebrio molitor şi Locusta migratoria. Greierele de casă va fi disponibil integral, sub formă congelată, uscată sau de pudră.

Ministrul Agriculturii Petre Daea a recomandat românilor să nu mănânce făină de greieri, ci să-i lase „să cânte acolo unde sunt”.

Făina de greier costă 96 de lei suta de grame. O găsim și online pe pagina web sugestiv numită „Ograda bunicii”. Se pare că unele bunici spală greieri, le decupează aripile și îi pun la uscat. Bunica, luându-ne de nătăfleți, zice acolo că greierii nu conțin antibiotice (fină aluzie la faptul că animalele sunt tratate cu medicamente). Aflăm tot de acolo că nu transmit nici Covidul! Însă pot conține urme de soia! Pulberea e, chipurile, BIO și nu conține gluten! Nu știm dacă asta e vreo glumă ratată sau doar naivitate.

În cine să mai ai încredere? În Nicole Kidman, în Angelina Jolie sau în Petre Daea?