Trump impune sancțiuni Curții Penale Internaționale din cauza investigațiilor asupra Israelului

Președintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv prin care impune sancțiuni Curții Penale Internaționale (CPI), acuzând instituția de “acțiuni nelegitime și lipsite de fundament care vizează America și aliatul nostru apropiat, Israelul”.

• Q MAGAZINE FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU ALEXANDRU BALAN. PION. SPION. TRĂDĂTOR
• CCR dă câștig de cauză AUR: numirea membrilor CA din SRTv și SRR este neconstituțională
• Criza facturilor neplătite lovește economia
• Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
• Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat

Decizia vine ca răspuns la mandatul de arestare emis de CPI pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, ca urmare a acțiunilor militare ale Israelului în Gaza, după atacul Hamas din octombrie 2023.

Nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membri ai CPI și nu recunosc autoritatea acesteia. Ordinul semnat de Trump subliniază că instanța a creat un “precedent periculos” prin emiterea mandatelor de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant. Documentul mai precizează că SUA vor impune “consecințe tangibile și semnificative” oficialilor CPI implicați în aceste decizii, incluzând blocarea activelor și interzicerea intrării în SUA a persoanelor vizate.

Ordinul executiv al lui Trump a fost semnat în timp ce Netanyahu se afla în vizită la Washington, unde a avut discuții atât cu președintele american, cât și cu membri ai Congresului. Oficialii israelieni au salutat măsura, considerând-o o susținere esențială în fața a ceea ce ei numesc “persecuție internațională nejustificată”.

Pe de altă parte, activiștii pentru drepturile omului au criticat vehement sancțiunile. Charlie Hogle, avocat al Proiectului de securitate națională din cadrul Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU), a declarat că această decizie “este un atac atât asupra responsabilității, cât și asupra libertății de exprimare”.

“Victimele încălcărilor drepturilor omului din întreaga lume apelează la Curtea Penală Internațională atunci când nu mai au unde să meargă, iar acest ordin executiv le va îngreuna căutarea dreptății”, a adăugat Hogle.

Statele Unite au fost mereu reticente față de Curtea Penală Internațională, argumentând că o “curte globală” ar putea fi folosită pentru a urmări politic oficiali americani. O lege din 2002 autorizează Pentagonul să intervină pentru a elibera orice american sau aliat al SUA deținut de CPI.

Aceasta nu este prima dată când administrația Trump ia măsuri drastice împotriva CPI. În 2020, președintele a sancționat-o pe fosta procuroare-șefă Fatou Bensouda pentru decizia de a investiga crime de război comise în Afganistan, inclusiv de forțele americane. Aceste sancțiuni au fost ridicate în timpul mandatului președintelui Joe Biden, iar SUA au început o colaborare limitată cu tribunalul, mai ales în contextul investigațiilor privind crimele de război din Ucraina.

Reacția Europei

Decizia administrației Trump a stârnit îngrijorare în rândul aliaților europeni ai SUA. Țările de Jos, unde este sediul CPI, au făcut apel la comunitatea internațională să sprijine instanța și să reducă impactul sancțiunilor americane. “Curtea trebuie să-și poată continua activitatea fără interferențe politice”, se arăta într-o declarație oficială.

Ordinul semnat de Trump ar putea duce la blocarea activității CPI prin limitarea accesului investigatorilor la resurse tehnologice esențiale și restricționarea călătoriilor. Anul trecut, CPI a fost vizată de un atac cibernetic major, iar oficialii au recunoscut că astfel de acțiuni pot afecta grav capacitatea instituției de a aduna probe și de a avansa cazurile.

Decizia președintelui Trump ridică semne de întrebare privind viitorul relațiilor internaționale ale SUA și impactul pe termen lung asupra justiției internaționale.