Cancerul zonei euro şi România

Din partea Standard & Poor’s, sub formă de avertisment: ratingul întregii Uniuni Europene a fost pus sub supraveghere, cu mențiunea că finanţarea UE va suporta consecinţele crizei datoriilor publice din zona euro. Cu două zile înainte, agenția a anunțat că ratingul a 15 ţări din zona euro, din care şase cu rating maxim, ar putea fi retrogradat, la fel şi cel al fondului de urgenţă al zonei euro. Ce riscă România?

Agenţia de evaluare financiară a plasat sub supraveghere nota pe care o acordă datoriei Uniunii Europene, în prezent „AAA”, cea mai bună posibilă. S&P atribuie această notă Uniunii Europene din 1976. S&P a plasat, anterior, „sub supraveghere negativă” şi notele de îndatorare pe termen lung pentru 15 state din zona euro, inclusiv pe cele pe care le atribuie Germaniei, Austriei, Finlandei, Franţei, Luxemburgului şi Olandei, şase ţări notate cu „AAA”. Franţa riscă o reducere a ratingului cu două trepte.

Un duş rece sau un pas înainte spre destrămare?

Retrogradarea „promisă” de S&P nu surprinde pe nimeni. Nivelul datoriei publice, per ansamblu, în zona euro depăşeşte pragul de 80% şi va continua să crească şi în 2012, ne-a explicat Andrei Rădulescu, doctor în economie şi senior analist la Avantgarde Finance.

„Decizia de retrogradare este justificată nu doar de sufocarea acestor state din punct de vedere al finanțelor publice, al calendarului de rambursare a datoriei, al costului finanțării, al accesului la finanțare, dar şi al impactului acestei crize pentru potențialul economic. Principala consecință a unei astfel de decizii ar fi majorarea costului de finanțare a statelor. Acest lucru a fost observat şi în ultima perioadă. Costul finanțării țărilor din Europa de Sud a atins valori record. Până şi Germania a întâmpinat, recent, dificultăți în a plasa o ofertă de obligațiuni. O astfel de decizie ar putea determina noi valuri de volatilitate pe piețele financiare. Practic, piețele ar putea continua să speculeze pe scenariul de destrămare a zonei euro”, a explicat Andrei Rădulescu pentru Q Magazine.

Anunțul S&P face mult mai dificilă rezolvarea crizei din zona euro şi nu în primul rând pentru că va creşte costul împrumuturilor, ci pentru că semnalul dat investitorilor creează confuzie, panică, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administraţie al Centrului Român pentru Politici Economice (CEROPE).„Liderii europeni ar trebui să treacă de la vorbe la fapte, declarațiile de principiu să fie puse în aplicare. Este nevoie de întărirea disciplinei financiare şi de reguli mai stricte care să garanteze că datoriile şi deficitele sunt ținute sub control şi că există posibilitatea ca fondurile europene să poată ajuta țările europene aflate în dificultate. Trebuie rezolvate disputele în privința rolului BCE. Oricum, atenționarea are un termen de aplicare, există timp ca lucrurile să se îndrepte, există posibilitatea ca atenționarea să fie un duş rece care să stimuleze deciziile din zona euro. Dacă S&P va decide downgradarea, situația va fi mult mai complicată şi criza mai greu de stăpânit”, a declarat Aurelian Dochia pentru Q Magazine.

Ce trebuie să facă Europa

Analistul economic Lucian Isar este de părere că decizia downgradării celor 15 țări din zona euro se va lua imediat după „digerarea” rezultatelor summit-ului UE din 8-9 decembrie.

„Nu retrogradarea în sine va avea efecte în prețurile activelor. Deja prețurile activelor au inclus o astfel de posibilitate. Prin retrogradare se confirmă o perioadă mai lungă de stagnare economică în zona euro, o mişcare în jurul prețurilor actuale ale prețurilor acțiunilor şi o stabilizare la niveluri ridicate ale dobânzilor. Liderii europeni ar trebui să urmărească realizarea unui proiect economic coerent. Momentan, se încearcă soluții care să nu alieneze electoratele. Banca Centrală Europeană ar trebui să-şi asume toate rolurile deținute de Federal Reserves, ar trebui introduse mecanisme fiscale de absorbție a şocurilor, flexibilizarea pieței muncii etc.”, a explicat Lucian Isar pentru Q Magazine.
Andrei Rădulescu este de părere că, din moment ce avertizarea a fost emisă, este foarte probabil ca agenția să reducă rating-ul măcar pentru unele state şi ar putea să o facă încă din acest an.

„Practic, liderii europeni vor trebui să adopte noi măsuri în direcția realizării uniunii politice în Europa, acoperişul menit să ferească zona euro de situațiile de criză. Este nevoie de un nou tratat european şi de noi măsuri de coordonare a politicilor macroeconomice la nivelul statelor din zona euro. Guvernele vor trebui să reducă nivelul datoriei publice, este posibil să asistăm la o perioadă de inflație în Europa, care să accelereze reducerea datoriei publice. De asemenea, sunt necesare investiții în cercetare – dezvoltare, reducerea deficitelor din sistemele de asigurare socială, măsuri de flexibilizare a piețelor forței de muncă, scăderea poverii administrațiilor publice”, a explicat Andrei Rădulescu.

România: decât codaş într-o zonă „AAA”…

Cum ar duce-o România într-o Uniune Europeană cu rating redus? Părerile sunt împărțite. „Culege roadele” creşterii prețului finanțării sau se bucură de reducerea decalajului față de celelalte țări europene?

Efectele unei astfel de decizii asupra României sunt, în principal, negative, crede Andrei Rădulescu. „Practic, ar putea creşte şi costul finanțării României. De asemenea, economia va continua să funcționeze pe terenuri aride, capitalul străin va continua să ne ocolească, atâta vreme cât se mențin la un nivel ridicat riscurile în zona euro”, a explicat analistul Avantgarde Finance.

România va fi victimă colaterală doar din cauza incapacității autorităților de a avea şi un demers de creştere propriu, este de părere Lucian Isar. „Poziționarea explicită într-un regim auster face ca România să nu fie identificată de investitori ca o țară cu potențial de creştere ci doar ca o parte periferică a unui bloc economic supus unei stagnări multianuale”, a precizat Lucian Isar.

Mai optimist este Aurelian Dochia. „În mod paradoxal, reducerea ratingului țărilor din zona euro ar putea avea un efect pozitiv asupra României, s-ar reduce decalajul dintre țara noastră şi celelalte țări europene. România ar putea să prezinte o mai mare atractivitate pentru investitori, în acest context”, a conchis Aurelian Dochia.

S&P a acordat României ratingul „BB+”, cel mai ridicat din categoria „junk” (speculativ), iar din partea Moody‘s are calificativul „Baa3”, cea mai redusă treaptă a nivelului recomandat pentru investiţii. La începutul anului, Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului României, de la „negativă” la „stabilă”, şi a confirmat calificativele acordate pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă naţională, la „BB plus” şi, respectiv, „BBB minus”.