Ce spune ministrul Justiției despre Lazăr și Kovesi în plină evaluare a activității lor

“Era în competenţa procurorului general să convoace peste două mii  de procurori care să se pronunţe pe legile justţiei? Nu era. Faptul că procurorul general a întrunit Adunarea generală a procurorilor din teritoriu, după părerea mea, acest fapt iese din cadrul atribuţiunilor legale. Au supus la vot, au spus că nu sunt de acord ca un procuror, după 20 de ani, să schimbe roba şi să facă muncă de judecător.(…) Procurorul lucrează numai în penal, desigur, cu câteva excepţii, pe când judecătorul are o specializare strictă”, a arătat Toader.

Laura Codruța Kovesi a fost criticată pentru refuzul de a se prezenta la Comisia de anchetare a alegerilor din 2009, iar Augustin Lazăr, pentru că și-a încălcat atribuțiile, cerându-le procurorilor să se pronunțe asupra modificării Legilor Justiției

Toader a mai precizat că nu i se pare normal ca un procuror general să se afle în noaptea alegerilor în casa unui om politic şi nici ca un fost procuror general (Tiberiu Nitu n.r.) să fie urmărit penal pentru că a folosit girofarul în deplasările sale.

Tiberiu Nițu, fostul procuror general, este cercetat penal pentru că a folosit girofar în deplasări, însă, după cum s-a exprimat ministrul Justiției, cercetarea penală nu a înaintat de la momentul deschiderii dosarului.

“Dacă dosarul respectiv a stat în nelucrare, probabil Inspecţia Judiciară a putut să constate de ce a stat dosarul fără o finalitate. Eu zic să aşteptăm să vedem ce spune Inspecţia şi să tragem o concluzie”, a declarat, luni, ministrul Tudorel Toader la Antena3.

Kovesi ar trebui obligată să se prezinte la Parlament

Întrebat despre refuzul Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta la Comisia parlamentară privind aleegerile din 2009, ministrul Toader a arătat că a auzit de o intenţie de sesizare a CCR în legătură cu existenţa unui conflict între puteri şi că, în opinia sa, Curtea ar trebui să admită existenţa acestui conflict, iar decizia firească ar fi ca funcţionarii să fie obligaţi să se prezinte în faţa acestor comisii parlamentare.

“Va fi sesizată CCR care se va proununţa dacă cineva poate să refuze o comisie parlamentara. În state cu democraţie consolidată se prezintă chiar şi şefii de stat, pentru că sunt obligaţi să spună adevărul. Aştept să văd dacă va fi sesizată Curtea şi dacă va fi o soluţie de principiu. Dacă se va pronunţa Curtea şi va spune că există un conflict, vom înţelege că nimeni nu este deasupra legii”, a mai susţinut Tudorel Toader.

El a mai spus că, din punctul său de vedere, “soluţia nu poate fi decât de constatare a conflictului, pentru că dacă ar fi de respingere, ar lăsa o breşă şi excepţia ar deveni regulă”.  

Excluderea președintelui de la numirea șefilor de parchete

În legătură cu numirea procurorilor şefi, din punctul de vedere al lui Toader, preşedintele statului este cel mai votat candidat, dar şi cel mai politic om al statului.

”Preşedintele este cel mai votat, dar şi cel mai politic, indiscutabil. Încă suntem sub monitorizarea acelui MCV. Mecanismul de Cooperare şi Verificare, exprimă o doză de optimism să fie ridicat la începutul lui 2018. Sunt 12 recomandări şi s-au făcut diligenţele (…) Prima recomandare este instituirea unui mecanism de numire a procurorilor de rang înalt”, a mai arătat Toader, care a completat că poate aşa MCV doreşte să scape de politizarea numirilor în funcţii de conducere, iar proiectul sau de modificare a numirilor procurorilor şefi tocmai asta face.

“Poate ei s-au gândit că este o problema la actuala reglementare şi noi vrem să o adaptăm”, a completat ministrul Justiţiei.