Concluziile și avertismentele unei Conferințe de securitate

De pe câmpul de luptă la conferințe și strategii, Statele Unite și aliații arată Moscovei că nu va putea învinge. Un adevăr pe care Vladimir Putin, trebuie să-l accepte. Exercițiul DEFENDER Europe 22 și Conferința pe securitate a Mării Negre și a Balcanilor, desfășurate în ultima perioadă, demontrează puterea valorilor democratice care unesc unele țări, între care și România, împotriva imperialismului.

• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare

Apărare comună

Anul acesta, exercițiul multinațional DEFENDER-Europe 22 s-a derulat ca un exercițiu comun, la scară largă, condus de SUA, menit să consolideze interoperabilitatea între aliații și partenerii Statelor Unite și NATO. Exercițiul a inclus trageri cu muniție reală, marșuri rutiere și traversări de râuri. Mișcarea pe scară largă a trupelor și echipamentelor pentru aceste exerciții a demonstrat importanța investițiilor aliaților și partenerilor în pregătirea și apărarea militară europeană.

„DEFENDER-Europe și exercițiile însoțitoare și legate de acesta demonstrează în mod explicit angajamentul nostru față de securitatea europeană și de a menține interoperabilitatea cu aliații și partenerii noștri NATO”, a declarat generalul Christopher Cavoli, comandantul Armatei SUA în Europa și Africa, el fiind și Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa. „Prin exerciții ca acesta, suntem pregătiți să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO cu o forță puternică, credibilă pentru luptă, pentru a ne asigura că rămânem mai puternici împreună, în fața oricărei agresiuni”.

DEFENDER-Europe este un exercițiu anual, care va avea loc și anul viitor,  în mai multe locații din Europa, cu participarea a  peste 30 de țări aliate și partenere. Scopul este de a stabili o mai bună înțelegere a mediului operațional  – influențe, circumstanțe și efecte – pentru cei care vor acționa, laolaltă, în teren, în aer și pe mare. Exercițiul va avea loc în vara anului 2023, spre luarea aminte a celor care ar subestima defensiva NATO.  

BLACK SEA AND BALKANS SECURITY FORUM

Despre necesitatea ca aliații să facă exerciții mai mari și să aducă formațiuni relevante, de nivel brigadă, în Europa, cu prilejul desfășurării exercițiului multinațional DEFENDER-Europe 2023 a vorbit zilele trecute generalul american în retragere Ben Hodges, care a comandat trupele terestre ale Statelor Unite dislocate în Europa.

Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, Ionel Nițu, Președintele New Strategy Center, Marilen Pirtea (PNL) și Ben Hodges Foto NSC

El a fost prezent și a exprimat idei inedite la a cea de-a șasea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment organizat de think-tankul New Strategy Center, la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, cu sprijinul instituțional al Ministerului Apărării Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe.

Conducerea MApN și a Statului Major al Apărării au fost reprezentate la nivel înalt, la acest forum. Astfel, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a susținut o alocuțiune în cadrul panelului The War in Ukraine. Lessons Learned for NATO Comprehensive Deterrence and Defence Posture in the Black Sea Region and the Balkans, iar  secretarul de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a participat la panelul Transatlantic Link and the NATO-EU Cooperation. 

Black Sea and Balkans Security Forum – ca un brainstorming internațional de nivel strategic a atras și interesul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul-maior Iulian Berdilă, șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Viorel Pană, șefului Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, șefului Direcției Generale pentru Armamente, generalul-maior Teodor Incicaș, șefului Direcției Informare și Relații Publice, generalul de brigadă Constantin Spînu, și locțiitorului șefului Direcției Informații Militare pentru ISR (Intelligence, Surveillance, Reconnaissance), contraamiralul Iuri Covaleov.

Această conferință internațională de securitate, în format regional, a adus în România invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a evalua vulnerabilitățile din regiunile Mării Negre și Balcanilor. 

Obiectivul general al forumului  a fost de a promova o platformă de dezbatere, axată pe importanța strategică a Mării Negre și a Balcanilor, pentru stabilitate și securitate în plan regional, implicit și la nivelul întregului continent european.

La un asemenea eveniment au fost prezenți înalţi oficiali români şi străini, reprezentanţi ai instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul relaţiilor externe şi securităţii naţionale.

ROMÂNIA SUSȚINE MORALUL EUROPENILOR DIN UCRAINA ȘI REPUBLICA MOLDOVA

Prezent la Forum, actualul premier al României, Nicolae Ciucă a optat pentru o serie de semnalări publice, de interes general. 

Ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al NSC, director al Centrului de Sateliți ai Uniunii Europene, și Nicolae Ciucă Foto Gov.ro

În esență, șeful executivului a dat trei semnale, care vizează stabilitatea țării, situația din Europa de Est și pe aceea din vecinătatea vestică a României. 

Astfel, Nicolae Ciucă a afirmat că „Prezența forțelor militare franceze, belgiene, poloneze și olandeze în România este importantă pentru România și un semn important de solidaritate în Uniunea Europeană.”

În traducere liberă, apărarea pământului Europei Democrate este o prioritate pentru statele membre ale UE. 

Un deziderat lăudabil, dar acum, în toamna anului 2022, fără prezența celor peste 100.000 de militari americani pe tărâm european defensiva comunității europene ar fi – ca să fiu elegant – o mare problemă și o oportunitate pentru Moscova de a privi dincolo de Ucraina. 

De altfel, într-un interviu difuzat pe micul ecran, un ex-consilier al secretarului american al Apărării, colonelul în retragere Douglas McGregor, a făcut unele afirmații care invită la reflecție, chiar dacă sunt amendabile pe plan moral: 

„Să fim sinceri, acest război s-a terminat. Ucraina a pierdut 60-70.000 de soldați ucraineni, peste 100.000 au fost răniți. Există corupție, vânzarea de arme… Războiul este pierdut…Odesa… România și Moldova trebuie luate (de ruși!).”

Războiul nici nu a fost pierdut de Ucraina, nici nu a fost câștigat de Rusia, iar la capitolul pierderi – morți și răniți – în rândurile combatanților ucraineni și ruși, numărul de morți și răniți este relativ apropiat, probabil în jur de 80.000 de fiecare parte. 

Drama Ucrainei este că și-au pierdut viața și numeroși civili, inclusiv copii, unii și acum rămași sub dărâmăturile clădirilor distruse de bombardamentele barbare ale forței expediționare ruse. 

Odesa are o apărare solidă, iar pentru cucerirea acestui oraș o singură divizie rusă venită din sudul Ucrainei nu ar fi suficientă. 

În ce privește soarta Republicii Moldova există o soluție transatlantică și ar fi o eroare strategică a Moscovei trimiterea unei forțe inițial în Transnistria, apoi în Republica Moldova. 

Cât privește România, o surpriză strategică răsăriteană ar genera automat activarea articolului 5 din Tratatul NATO:

„Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord.“

De altfel, premierul Nicolae Ciucă a mai precizat la același Forum, că România sprijină aderarea, în viitor, a candidatelor Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru a susține moralul locuitorilor acestor entități statale ex-sovietice. 

Și, într-adevăr, în aceste vremuri tensionate, moralul contează în condițiile unei propagande rusești construite pe logica apărătorilor URSS, din ultima conflagrație mondială, în pofida realității că Rusia nu se confruntă, pe Frontul de Est, din Ucraina, cu trupele NATO. 

Șeful executivului român a mai semnalat că în actualul context regional, Balcanii au o semnificație strategică pentru UE, așa că România sprijină extinderea UE, cu state din această zonă. 

În mod paradoxal, ca o observație strict personală, țara noastră are relații deloc tensionate cu o țară vecină, Serbia, care manifestă simpatii clare pentru Federația Rusă, în timp ce cu un alt stat vecin, Ungaria, raporturile bilaterale sunt marcate periodic de prejudecățile istorice ale actualului premier maghiar, Viktor Mihály Orbán.

UN ȘOC PENTRU EUROPENI

„Poate fi un șoc pentru europeni că, în principal, ei înșiși și nu americanii sunt responsabili pentru securitatea europeană”. Această afirmație a șefului Apărării României, generalul Daniel Petrescu a fost consemnată de Hans Damen, general de brigadă în retragere și veteran al Armatei Regale a Țărilor de Jos, cu 40 de ani de experiență la Ministerul olandez al Apărării.

Deocamdată este bine că toți aliații au decis la Summitul NATO de la Madrid că apărarea graniței de est a Alianței să fie inițial asigurată cu câte un batalion multinațional, de circa 1000 de combatanți, nu numai în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, ci și în Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.

Urmează ca ulterior, în fiecare din  țările menționate să activeze câte o brigadă aliată, ca formațiune înaintată a celor peste 300.000 de militari aliați desemnați să constituie nucleul cu înaltă instruire militară, capabil de o contraofensivă, în cazul unei surprize  strategice răsăritene, nucleu al forței comune de 3,2 milioane de militari activi din statele membre ale OTAN. 

Generalul Daniel Petrescu (dreapta) a atras atenția asistenței și prin afirmația – difuzată pe Twitter, tot de Hans Damen – „Războiul a revenit în Europa. Este o ciocnire de voințe cu o puternică componentă morală. Popoarele Europei vor continua să susțină Ucraina?” Foto Gov.ro

Prima realitate este că, într-adevăr, statele democrate europene presimt pericolul ca după o ipotetică victorie în Ucraina, Rusia să își continue ofensiva spre Vest. 

Voințele sunt puse la încercare de efectele economice, tot mai vizibile, în statele care au decis sancțiuni contra Federației Ruse. 

Iar la subminarea moralului celor mulți, mai mult sau mai puțin dezinformați, cu premeditare, de imperiul post-sovietic, Moscova acționează constant, cinic, mincinos, din nefericire, pentru Kremlin, cu o optică valabilă doar în epoca lui Stalin. 

La Forumul comentat în aceste rânduri a exprimat un punct de vedere – privind utilizarea de drone simple (civile) de către Ucraina, cu un impact semnificativ asupra războiului împotriva Rusiei – și generalul-locotenent Viorel Pană, șeful Forțelor Aeriene Române. 

De altfel,  după cum deja se cunoaște, România și-a exprimat disponibilitatea de a cumpăra drone turcești, care ar oferi posibilitatea descurajării unor acțiuni inamicale pornite de pe teritoriile învecinate. 

Prezent și el la Black Sea and Balkans Security Forum, contraamiralul Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române a prezentat o inedită analiză a utilizării sistemelor aeriene fără pilot, semn indirect că și această categorie de forțe armate va primi în dotare drone menite a supraveghea navigația în apele maritime românești. 

AVERTISMENTELE GENERALULUI BEN HODGES

Generalul, acum pensionar, Frederick Benjamin “Ben” Hodges III, care a comandat forțele terestre dislocate de Statele Unite în Europa aliaților democrați, a făcut o serie de afirmații memorabile. 

Primul adevăr rostit de el? „Toată lumea și în special Ucraina plătește prețul pentru că noi, ca Vest, nu am acționat corect când Rusia a invadat Georgia și mai târziu Crimeea”.

Invazia din Georgia a fost percepută atunci ca o expresie a orgoliului militar al Federației Ruse, în fostul spațiu ex-sovietic, fiind trecută la capitolul faptelor geopolitice deja împlinite. 

De ocuparea peninsulei Crimeea s-a știut peste Ocean, dar în afara unui avertisment insignifiant al președintelui Barack Hussein Obama II, în seara dinaintea invaziei, nu s-a întâmplat nimic, tacit fiind acceptat principiul că Moscova a reocupat ceea ce îi aparținuse cândva, pe baza dreptului celui mai puternic, din Europa de Est. 

Acum asistăm la faza a treia – ajutor multiplu pentru Ucraina, dar netrimiterea de trupe aliate pe teritoriul acestei țări. 

Cu toate acestea, Ben Hodges i-a atenționat pe cei prezenți la Forum că „cea mai importantă sarcină pentru armată este exercițiul, antrenamentul și instruirea până la eșec. Dacă ai un exercițiu fără greșeli, nu înveți.” Foto NSC

România, mulțumită clasei sale politice postdecembriste a diminuat armata până la echivalentul a șapte divizii, nu mai are o industrie de apărare relevantă și atunci apelează rapid la prezența unor militari aliați și la achiziționarea de tehnică de luptă testată în conflicte militare anterioare, de țările furnizoare. 

Mi-ar fi plăcut ca generalul Hodges să fi fost invitat în sala mare a Parlamentului României și să rostească și acolo cuvintele spuse la Forum: „Descurajarea este scumpă, dar acum vedem cum costul acestui război este mult mai mare în vieți umane și în bani.”

Sigur că momentan opinia publică românească, ca și aceea internațională, și-a mutat atenția spre…criza energetică, perspectiva unei ierni friguroase resimțită ca atare în case, creșterea prețurilor la benzină și motorină, sporirea prețurilor la alimentele necesare existenței zilnice șa.m.d.

Prin urmare, Ben Hodges nu a greșit când a spus că „securitatea este mai mult decât tancuri, nave și avioane; ai nevoie de întreaga societate pentru a garanta libertatea.”

Dar, într-o societate lucidă, la o adică, unii vor fugi de responsabilitățile civice care le-ar reveni, alții ar rămâne prin străinătate, însă ceilalți, respectiv majoritatea covârșitoare, ar rămâne să își apere țara. 

Același vizionar general american a remarcat greșelile strategice făcute până acum de Kremlin, semnalând că rușii credeau că au un avantaj operațional uriaș față de Ucraina și că pot… izola Ucraina de vest. 

Mai mult, conducătorii ruși au fost convinși că ar putea sparge unitatea NATO. Niciuna dintre aceste speranțe absurde nu s-a împlinit. 

Față de o singură afirmație a lui Ben Hodges am o reținere, deoarece a apreciat că peste 85% din armata rusă este angajată în Ucraina și pierde. Și asta fără ca NATO să fi angajat acolo trupe.

85%? Armata rusă are oficial peste 1.000.000 de militari. Să admitem că o cincime sunt funcții doar pe hârtie, clar neocupate de militari reali. Să mai scădem circa 100.000 afectați, sub o formă sau alta, de conflictul militar care continuă pe Frontul de Est. Tot mai rămân, teoretic, circa șapte sute de mii de militari ruși, dispersați la nu puținele categorii de forțe armate pe care le are armata Rusiei de azi. 

Întrebat ce ar fi făcut dacă ar fi fost președinte al SUA, încă de acum un an și jumătate, Ben Hodges a replicat prompt: „M-aș fi asigurat că, deși am făcut o treabă proastă în încheierea operațiunii din Afganistan, nu ar exista nicio înțelegere greșită (la Moscova) cu privire la hotărârea și sprijinul nostru pentru NATO”.

PERICOLUL CHINEZ, ARMATA EUROPEANĂ ȘI SFÂNTUL HIMARS

Același respectat general Hodges nu s-a sfiit să-și declare speranța că se înșală „dar chinezii se pregătesc pentru un conflict cinetic și limbajul de la Beijing confirmă acest lucru.” „Ei urmăresc dacă noi, Occidentul, putem opri Rusia în Ucraina. Dacă nu rămânem împreună împotriva Kremlinului, atunci Partidul Comunist Chinez nu va fi impresionat de ceea ce spunem despre Taiwan. Cu siguranță urmează un conflict între China și SUA, nu știu când, dar se va întâmpla în următorii cinci ani.”

Va profita Rusia de acel moment și  va continua înaintarea spre fostele granițe vestive ale Uniunii Sovietice? Vom vedea. 

Statele Unite au și forțele și mijloacele de a răspunde, concomitent, la provocări apărute în două teatre de război, pe continente diferite. 

Mai puțin inspirată a fost intervenția lui Bruno Tertrais, director adjunct la Fundația pentru Cercetare Strategică, principalul think tank francez independent, pe probleme strategice, de apărare și de securitate.

El a reamintit participanților că fostul președinte Donald Trump a fost pe punctul de a retrage Statele Unite din NATO: „Nu s-a întâmplat, dar acesta reprezintă un argument bun pentru consolidarea apărării UE.”

Himera asta franceză, cu armata europeană, nu folosește decât Kremlinului. 

Pentru ani buni de acum înainte statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, trebuie să investească constant, serios și fără momente imprevizibile, în întărirea propriilor armate.

Asta pentru că o confruntare ipotetică, deloc dezirabilă, cu Federația Rusă, fără sprijinul decisiv al Statelor Unite și Canadei ar avea un rezultat umilitor – cel puțin acum. 

Pata de culoare a acestui Forum a fost apariția pe ecran, în sistem videoteleconferință, a lui Oleksiy Reznikov, ministrul Apărării din Ucraina. Acesta purta un tricou, pe care era chipul Sfântului HIMARS… O imagine cât o mie de cuvinte, nu-i așa? Foto MApN