Judecătorii CCR au decis să amâne până pe 30 mai pronunţarea în cazul cererii de soluţionare a conflictului între autorităţi determinat de refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Citeşte şi: Orban se ridică împotriva CNCD

Din partea Guvernului a pledat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, iar Preşedinţia a fost reprezentată de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu.

Refuzul lui Iohannis creează blocajul instituţional

Tudorel Toader a spus în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi este de natură să creeze un blocaj instituţional.

„În declaraţiile publice, preşedintele a afirmat şi a repetat faptul că nu se poate da curs propunerii de revocare din motive de oportunitate politică. (…) Noi am considerat şi considerăm că refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţia de procuror şef a doamnei Laura Codruţa Kovesi, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a acestei măsuri, este de natură să creeze un blocaj instituţional, prin împiedicarea finalizării procedurii de revocare, cu consecinţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre cele două autorităţi publiceˮ, a spus Tudorel Toader.

Toader a susţinut că în raportul pe care l-a întocmit a adus argumente de natură juridică şi managerială în favoarea revocării, în timp ce şeful statului a adus argumentul lipsei de oportunitate.

„Ministrul Justiţiei are autoritatea asupra procurorilor, pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, ministrul Justiţiei are instrumentele (…), are criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumentele de evaluare a activităţii profesionale, managerialeˮ, a precizat Toader.

În opinia sa, cererea formulată de premier, prin sesizarea adresată CCR, se referă la întinderea competenţei sau atribuţiilor constituţionale ale preşedintelui României, respectiv ale ministrului Justiţiei, în legătură cu procedura de revocare a procurorului şef al DNA.

Citeşte şi: Dăncilă nu se lasă intimidată

„Curtea este chemată să decidă în privinţa refuzului preşedintelui de a da curs propunerii de revocare. În acelaşi timp, Curtea să traseze conduita de urmat. Considerăm noi că lipsa unei intervenţii la nivelul dumneavoastră pentru eliminarea acestui blocaj, pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor blocaje asemănătoare, ar fi de natură să acrediteze şi să susţină ideea potrivit căreia oricând, în orice împrejurare, indiferent de motive, politice, discreţionare, preşedintele României ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea parcursuluiˮ, a mai spus ministrul Justiţiei.

Toader a adăugat că această cauză priveşte partajarea de competenţe dintre ministrul Justiţiei şi preşedintele României privind procedura de revocare a procurorului şef, întrebarea fiind dacă preşedintele are drept de veto în această procedură.

Preşedinţia consideră că nu există conflict

Poziția Administrației Prezidențiale a fost susținută de consilierul prezidențial, Simina Tănăsescu.

„Conflictul instituțional de care se face vorbire este inexistent. Nici una dintre  cele două autorități nu și-a depășit competențele și nici nu a refuzat să își exercite competențele conferite de Constituție și lege”, a explicat Simina Tănăsescu.
CCR a fost sesizată cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedinte, în subsidiar, determinat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi. Sesizarea formulată de prim-ministru, după refuzul lui Iohannis de a o revoca din funcţie pe şefa DNA, a fost depusă la CCR pe 23 aprilie.