Actual

Defender Europe 2020, o provocare

Update

„După o atentă analiză a activităților în desfășurare pentru exercițiul Defender Europe 2020 și în lumina evoluției curente a Coronavirus, vom modifica exercițiul, reducând numărul participanților din SUA. (…) activitățile în directă legătură cu exercițiul vor fi și ele reduse proporțional”, anunța la 10 martie US Army European Commander (EUCOM).


Indiferent de amploarea sa finală, din punct de vedere strategic și al situației relațiilor militare dintre SUA, Europa și Federația Rusă, mesajul exercițiului Defender Europe 2020 a fost deja transmis. Acoperită de o susținere mediatică redutabilă, semnificația evenimentului va rămâne trează încă multă vreme. În mod sigur, și după încheierea exercițiului, conotația lui politico-militară va continua să reprezinte un reper în complexul proces de cooperare dintre statele Alianței pentru apărarea Europei și, de asemenea, pentru voința politică a SUA de a-și îndeplini obligațiile stabilite prin art. 5 din Tratat.

Este cea mai mare distribuție de trupe ale Statelor Unite înspre Europa din ultimii 25 de ani. Jens Stoltenberg, Secretar General al NATO.

CARE ESTE SCOPUL?

Anul acesta Europa va avea un început de vară foarte fierbinte. Temperatura bătrânului continent, care deja dă semne de febră, se va mai ridica. De ce? Pentru că în perioada mai-iulie Europa va fi teatrul unei grandioase desfășurări de forțe NATO, forțe angrenate în exercițiul militar Defender Europe 2020 (Apărătorul Europei 2020).

Nu mai puțin de 20.000 de militari americani vor traversa oceanul pentru a se juca, periculos de aproape de frontiera europeană a Rusiei, de-a războiul. Ar fi o prostie să credem că ursul slav va rămâne indiferent atunci când lângă bârlogul său este agitație.

Oricât ne-am strădui, în încercarea de a ne edifica asupra a ceea ce înseamnă și care sunt scopurile adevărate ale exercițiului militar european cu cea mai mare participare americană din ultimii 25 de ani nu putem evita controversa dintre cele două mari puteri.

Mai întâi, să vedem ce ne spune organizatorul aplicației, Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO: „NATO este o alianță defensivă, iar acesta este un exercițiu defensiv – așa cum sugerează și numele lui. Nu avem în vedere o confruntare cu Rusia, în ciuda faptului că recentele activități ale Rusiei au redus stabilitatea și securitatea, au sporit impredictibilitatea și au schimbat mediul de securitate”

Această declarație, împreună cu aceea în care afirmă că asistăm la cea mai mare deplasare de forțe dinspre continentul american spre Europa din ultimii 25 de ani, nu sunt suficiente pentru ca Stoltenberg să clarifice principala dilemă pe care o naște acest exercițiu militar. Secretarul General al NATO nu ne spune care a fost motivul pentru care, spre deosebire de anii precedenți, tocmai în anul de grație 2020, an complicat din punct de vedere financiar pentru Administrația SUA, a fost necesar imensul efort financiar american generat nu numai de trecerea oceanului dus-întors cu 20.000 de militari, inclusiv tehnica militară aferentă, dar și de traversarea pe roți a teritoriului european de la vest la est și invers pe rute terestre a căror lungime totală depășește 4.000 km.

Surprinzător, confruntați cu perspectiva unei uriașe dislocări de forțe ostile lângă graniță, factorii de decizie politici și militari de la Moscova întârzie să comenteze evenimentul. În ultimii ani, rușii nu s-au sfiit să critice vehement apropierea treptată, constantă, a Alianței Nord-Atlantice de teritoriul național.

Primii militari americani au traversat deja oceanul și au debarcat în porturile Bremerhaven din Germania și Zuteendaal din Belgia. Primele coloane au început deplasarea spre est. În mod neașteptat, cu o singură excepție, singurele comentarii venite dinspre Rusia au rămas la nivelul mass-media și s-au redus la declarațiile câtorva analiști militari.

Vladimir Kozulin, profesor la Academia Rusă de Științe Militare, a comparat Defender Europe 2020 cu un exercițiu NATO, care a avut loc în anul 1983, denumit codificat Able Archer 83. Prin amploarea sa și prin componenta nucleară subordonată conceptului First Strike, acea aplicație militară a obligat URSS să ridice la nivel maxim gradul de alertă a trupelor. Deși amploarea exercițiului din 2020 este departe de Able Archer, situația creată de Defender Europe îngrijorează Federația Rusă. „Exercițiile militare la o scară atât de mare vor agrava situația în mod serios. De altminteri, principalele evenimente vor avea loc în Polonia, Georgia și statele Baltice, care nu numai că se află la granița Rusiei, dar au și o atitudine neprietenească față de țara noastră”, a mai declarat Kozulin.

Semnalele apărute în presa rusească nu sunt deloc liniștitoare. „Faptul că o grupare atât de puternică de forțe ale SUA și NATO este practic dislocată lângă granițele Belarusului și Rusiei, având în spate prezența sporită a prezenței militare americane în Polonia și țările Baltice este, desigur, o problemă care ne îngrijorează” scria Rusvesna.su la 25 ianuarie 2020.

La începutul lunii februarie, întrebat despre modul în care Federația Rusă va reacționa față de cele mai mari manevre militare ale NATO din ultimii 25 de ani, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a răspuns: „Bineînţeles, vom reacţiona. Nu putem ignora procesele care provoacă o mare îngrijorare, dar vom răspunde într-o astfel de manieră încât aceasta să nu creeze riscuri inutile”.

Scopurile exercițiului Defender Europe 2020 sunt, așa cum era de așteptat, în primul rând, politice. Organizatorii declară că, prin intermediul acestuia, doresc să arate cât de uniți sunt aliații din NATO împreună cu partenerii lor, să sprijine obiectivele defensive ale Strategiei de Apărare a Statelor Unite și ale NATO, să demonstreze posibilitățile SUA de a-și proiecta puterea militară la scară globală și de a spori promptitudinea de intervenție a forțelor armate ale SUA la nivel strategic.

Citind printre rânduri, înțelegem că acest uriaș exercițiu militar desfășurat pe teritoriu european ar trebui să descurajeze Federația Rusă în încercările sale de a-și spori influența în Europa ori de a interveni militar în zonă de maniera în care a mai făcut-o în estul Ucrainei și în Crimeea.

Ca de fiecare dată, când este vorba despre relațiile dintre ele, cele două mari puteri au percepții complet diferite. Dacă SUA și NATO afirmă că Defender Europe 2020 este un exercițiu de rutină, eminamente defensiv, neavând niciun element menit să îngrijoreze Federația Rusă, cea din urmă îl consideră un gest provocator, amenințător, care etalează suficiente elemente ofensive. Rusia afirmă că scopul real al aplicației militare îl reprezintă simularea unui război al viitorului, desfășurat de americani pe teritoriul european. Un război condus de SUA împotriva Rusiei.

„Bineînţeles, vom reacţiona. Nu putem ignora procesele care provoacă o mare îngrijorare, dar vom răspunde într-o astfel de manieră încât aceasta să nu creeze riscuri inutile”- Serghei Lavrov, Ministrul de Externe, Federația Rusă.

CE FORȚE VOR PARTICIPA LA EXERCIȚIU

Datele privitoare la participanți sunt diferite. Le vom considera corecte pe cele înscrise la 23 ianuarie 2019 pe site-ul oficial al U.S. Army Europe. Sub comanda directă a Comandamentului European pentru Operațiuni Speciale, SUA vor participa cu 29.000 militari: 20.000 aduși de pe continentul american, plus încă 9.000 aflați deja în bazele din Europa. Lor li se vor alătura unități operaționale ale aliaților din NATO, inclusiv din statele cu care SUA are un parteneriat special. În total, circa 37.000 de militari se vor antrena pentru a susține un război pe teritoriul european.

Prin operațiuni navale de amploare, încă din luna februarie, SUA au început defluirea trupelor participante la exercițiu și transferul tehnicii de luptă aferente celor 20.000 de militari. O altă parte din necesarul de tehnică militară și armament greu va fi asigurată din stocurile militare de pe bătrânul continent existente deja în așa-zisele depozite prepoziționate din Belgia, Germania și Olanda.

În total, la Defender Europe 2020, vor participa 11 state (18, conform surselor rusești). Operațiunile se vor desfășura, aproape în totalitate lor, de-a lungul graniței europene a Federației Ruse, cu precădere pe teritoriile statelor baltice, Poloniei și Georgiei.

Șase mari aplicații militare, unele specifice acestui mare exercițiu militar, altele având o frecvență periodică pe teritoriul european, vor constitui „substanța” exercițiului. Fiecare dintre ele are un scop bine determinat, se desfășoară în zone diferite de acțiune și angrenează forțe complexe, fiind utilizată inclusiv tehnica militară de generație nouă.

FOTO: NATO

CE FACE ARMATA ROMÂNĂ

Ca membru NATO, firește, România va participa la exercițiul Defender Europe 2020. Intervievat în octombrie 2019, Nicolae Ciucă, Șef al Statului Major al Apărării la acea vreme, declara: „Exerciţiul este unul de amploare – poate cel mai mare exerciţiu aflat pe planşeta planificatorilor. Am transmis documentele pentru participare, am discutat cu şeful Apărării din Polonia, am transmis, de asemenea, scrisoarea de aprobare la nivelul comandantului Forţelor Terestre Americane în Europa, astfel încât anul viitor să putem să avem o participare consistentă, pe măsura nivelului de ambiţie şi pe măsura rolului pe care România îl joacă în tot ceea ce înseamnă deciziile aliate pentru descurajarea şi apărarea Flancului estic al NATO”. (Radio România Actualități, 22 octombrie 2019)

Din datele existente azi, din punct de vedere al tehnicii și al trupelor române angajate în exercițiul Defender Europe 2020, participarea României va fi modestă. Dincolo de participarea efectivă, important pare a fi angajamentul nostru politic de a răspunde în orice situație solicitărilor NATO și de a ne îndeplini misiunile ce ne revin ca stat aflat la extremitatea flancului estic al Alianței.

ÎNTREBĂRI CE NU POT FI OCOLITE

Pentru orice analist lipsit de prejudecăți, Defender Europe 2020 stârnește câteva întrebări ce nu pot fi ocolite.

Având în minte că etapa de planificare corespunde cu perioada în care, din punct de vedere politico-militar, Administrația SUA a luat câteva decizii definitorii pentru strategia militară națională pe termen lung (retragerea unilaterală din Tratatul privind Armamentul Nuclear cu Rază Intermediară de Acțiune (INF Treaty) și operaționalizarea Forței Spațiale a Statelor Unite (US Space Force), este întâmplător că acest exercițiu militar de o amploare fără precedent în ultimele decenii se desfășoară acum în proximitatea frontierelor europene ale Federației Ruse?

Este doar o coincidență că un exercițiu militar cu o participare militară intimidantă din partea SUA are loc pe teritoriul european exact în perioada în care Uniunea Europeană, stimulată serios de Franța, discută despre înființarea unei Armate Europene, decizie motivată de scăderea încrederii în voința (dar și în capacitatea rapidă) de intervenție a SUA, în cazul unui conflict european real?

Întrucât participarea SUA la acest exercițiu militar depășește cu mult contribuția tuturor celorlalte state europene membre ale Alianței Nord-Atlantice, este Defender Europe 2020 o aplicație a NATO sau este o demonstrație de forță a SUA în încercare de a arăta Federației Ruse că are control deplin asupra zonei din proxima sa vecinătate din Europa?

Dacă răspunsul la cele câteva întrebări de mai sus este negativ, atunci ce motiv real să existe pentru care, într-un an cu alegeri prezidențiale, cu probleme serioase financiare ale SUA, sunt alocate sume imense participării la o aplicație militară desfășurată la mii de kilometri depărtare?

Care va fi răspunsul concret al Rusiei, întrucât ar fi o naivitate să credem că aparenta nepăsare actuală nu poate ascunde o reacție surprinzătoare capabilă să zdruncine serios și așa precara stare de securitate din Europa?

În cazul în care virusul chinez, prezent deja în statele NATO din Europa, va cunoaște o răspândire „ameninţătoare”, își vor mai trimite SUA zecile de mii de militari pe bătrânul continent? Sau Defender Europe se va transforma în Defender American Soldiers?

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top