Dragoș Pîslaru: O mare bucurie pentru mine

„O mare bucurie pentru mine: în sfârșit s-a depus în Parlament o moțiune simplă și pe numele meu. După Diana Buzoianu, Radu Miruță, Oana Țoiu, Daniel David și chiar Ilie Bolojan, mi-a venit și mie rândul. Chiar mă întrebam câte combinații mai e nevoie să stric până să mă ia și pe mine cineva în vizor.”, transmite, vesel, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”

Ministrul arată că autorii moțiunii fac parte dintr-un „grup de războinici pentru pace (sic!) prin Parlament, care tot caută atenție”, care „se pretinde iubitor de țară și de neam, asta în timp ce propăvăduiesc în spațiul public propaganda rusească și învinuiesc victima pentru atacul agresorului, din naivitate sau, evident, cu intenție și mandat.”

Pâslaru spune că textul moțiunii e scris cu ChatGPT.

„Cât privește rezultatele, situația reală e foarte simplă. Iată cifrele din primele mele șase luni la Ministerul Fondurilor Europene, comparativ cu ce a fost înainte:

1. Înainte de iunie 2025, statul plătea în medie 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene, iar în ultimele 6 luni a ajuns la 456,2 milioane de euro pe lună – adică de peste 5 ori mai mult.

2. Înainte de iunie 2025, România primea înapoi de la Uniunea Europeană cam 54 de milioane de euro pe lună, iar în ultimele 6 luni a primit 374 de milioane de euro pe lună – de aproape 7 ori mai mult.

3. La banii europeni deja încasați, s-a trecut de la 2,9 miliarde de euro în toată perioada 2021- iunie 2025 la 6,03 miliarde de euro – adică aproape încă o dată pe atât de când am preluat mandatul. Cu tot cu prefinanțare pe Politică de Coeziune am ajuns la peste 8 miliarde de euro (26,2%) în Top 10 la nivel european.

4. Rata de contractare pe coeziune a ajuns la 83,5%, locul 3 în UE, pe datele Comisiei de pe 4 martie. Anul acesta lansăm apeluri de peste 6 miliarde de euro, astfel asigurând perspectiva unei absorbții totale pe actualul exercițiu financiar.

5. Am resuscitat un PNRR aflat în moarte clinică și voi aduce în țară peste 3 miliarde de euro în perioada imediat următoare, aferente cererilor de plată nr. 3 și 4.

6. În 2026, ținta este să atragem cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene, bani care să meargă direct în spitale, școli, drumuri și alte investiții importante pentru oameni. Lupt pentru acest lucru zi de zi, atât acasă, cât și în relația cu Comisia Europeană.

Aceste informații sunt publice deja, le-am prezentat de fiecare dată. E suficient să știi să citești!”, anunță ministrul.

El crede însă că moțiunea împotriva sa nu vizează aceste performanțe, pentru care ar trebuie lăudat, nu schimbat, ci este, mai degrabă, o consecință a faptului că a semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, DNA și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care a dat acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni, „ceva ce niciun ministru al fondurilor nu a mai avut curajul să facă până acum.”

„Adică acum procurorii au toate capacitățile să investigheze orice suspiciune de fraude făcute cu bani europeni. Iar asta le dă fiori multor „băieți deștepți” cu legături prin politică și instituții.”, precizează Pîslaru care anunță că „se va prezenta cu mare plăcere în Parlament, din respect pentru democrație și pentru toți cetățenii cinstiți ai acestei țări.”

Întrebările la care trebuie să răspundă ministrul

Redăm mai jos textul moțiunii intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministerul fără rezultate”, inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, și semnată în numele inițiatorilor de Ninel PEIA, Senator al României, Chestor al Senatului și de Petrișor-Gabriel PEIU, Senator al României, diderul de Grup al Alianţa pentru Unirea Românilor:

Dragoș Pîslaru Foto Guvernul României

Parlamentul României nu este chemat astăzi să judece intenții, ci rezultate. Nu să cântărească discursuri, ci consecințe. Domnul ministru Dragoș Pîslaru a venit la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cu prestigiul tehnocratului european, cu limbajul sofisticat al strategiilor și cu promisiunea accelerării istorice a absorbției.

După luni de mandat, România nu vede o accelerare, România vede justificări. Vedem rapoarte, vedem conferințe, vedem platforme. Dar în teritoriu vedem întârzieri, proceduri și bani aflați sub semnul incertitudinii.

România nu are nevoie de un ministru al cererilor de plată, România are nevoie de un ministru al banilor intrați.

În februarie 2026, ministrul a confirmat public că sume importante din PNRR se află în risc din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu discutăm despre teorii, discutăm despre bani care pot lipsi din investiții esențiale.

În acest context, Parlamentul solicită ministrului să răspundă clar: Care este suma exactă din PNRR aflată în acest moment în risc de neîncasare și care este termenul concret până la care acest risc este eliminat?

Un stat serios nu își permite să administreze speranțe, administrează certitudini. Un ministru responsabil nu explică riscurile, le elimină.

Un ministru al fondurilor europene nu este doar un gestionar de proceduri, este negociatorul interesului economic al statului. România nu are nevoie de un elev premiant la raportări europene, România are nevoie de un avocat dur la masa negocierilor.

În acest sens, solicităm răspuns public să ne spuneți ce condiții concrete din PNRR au fost renegociate efectiv în favoarea României și care este impactul financiar exact al acestor renegocieri?

În mandatul actual vedem conformare disciplinată, nu vedem negociere strategică.

Cifrele pot impresiona, economia însă nu trăiește din cifre.

Există o diferență fundamentală între, bani contractați, bani solicitați si bani efectiv intrați în economie.

Domnule ministru, care este diferența exactă între sumele solicitate prin cereri de plată și sumele efectiv plătite beneficiarilor din România?

Aceasta nu este o întrebare retorică, este diferența dintre propagandă administrativă și realitate economică. România nu se dezvoltă din cereri de plată, se dezvoltă din investiții executate.

Primarii nu cer miracole, cer predictibilitate. Antreprenorii nu cer favoruri, cer proceduri funcționale, constructorii nu cer discursuri, cer contracte executabile.

Va solicităm domnule ministru să ne spuneti care este durata medie reală de evaluare a unui proiect depus în 2025-2026 și câte proiecte sunt în prezent blocate în proceduri administrative?

Un minister care nu știe câte proiecte sunt blocate nu administrează dezvoltarea, administrează incertitudinea.

Domnul Ministru Dragoș Pîslaru a invocat în mod repetat faptul că unele jaloane depind de alte instituții. Această explicație nu poate substitui responsabilitatea. Un ministru coordonează problemele, nu le inventariază.

Vă solicităm domnule ministru Dragoș Pîslaru să ne spuneți câte jaloane din PNRR depind de alte instituții și care este mecanismul concret prin care ministerul asigură respectarea termenelor?

Ministerul a lansat numeroase platforme, sisteme, instrumente digitale, dar nimeni nu știe care este costul total al platformelor digitale dezvoltate și ce economie bugetară anuală produc concret.

Digitalizarea nu este scop în sine, este instrument. Dacă produce proceduri suplimentare, nu modernizează statul, îl complică. Un ministru al fondurilor europene trebuie să ofere o garanție politică minimală, că statul nu merge în orb.

Prin urmare, solicităm un răspuns explicit dacă aveți în acest moment garanția că România va încasa integral toate tranșele PNRR asumate până la finalul programului?

Aceasta este întrebarea fundamentală. Nu despre trecut, ci despre viitor.

Domnule ministru, România nu este un proiect administrativ European, România este o economie reală. Economia reală nu se dezvoltă din strategii se dezvoltă din investiții executate. Nu contestăm intențiile, contestăm rezultatele. Nu contestăm eforturile. Contestăm eficiența.

Având în vedere riscurile confirmate asupra unor sume importante din PNRR, lipsa unor garanții ferme privind absorbția integrală, întârzierile administrative raportate în teritoriu, lipsa unor rezultate economice vizibile proporționale cu alocările, noi , senatorii României solicităm domnului ministru prezentarea urgentă a unui calendar public de eliminare a riscurilor PNRR, publicarea situației reale a plăților către beneficiari, prezentarea mecanismului de coordonare interinstituțională si asumarea politică a rezultatelor sau reconsiderarea mandatului

Domnule ministru, istoria nu va ține minte câte cereri de plată ați trimis, va ține minte câți bani nu au ajuns. România nu are nevoie de un contabil al jaloanelor. România are nevoie de un constructor de investiții.

Vă las un abac, domnule Pîslaru, poate cu el reușiți să numărați miliardele de euro pierdute, căci cu mintea dumneavoastră se pare că e imposibil!