Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o

Manifestările sănătoase ale masculinității sunt stigmatizate de o cultură care propovăduiește egalitatea, dar practică discriminarea, arată Khaled Hassan într-un editorial pentru The Thelegraph. Autorul este expert egipteano-britanic în securitate națională și politică externă, cu peste 14 ani de experiență în combaterea extremismului, antisemitismului și dezinformării în Orientul Mijlociu.

• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”

„Una dintre presupusele valori ale liberalismului este moderația. Societățile cu adevărat liberale nu ne cer să ne reprimăm instinctele naturale. Ele oferă un cadru în care acestea să se poată exprima în mod responsabil. Acesta este chiar fundamentul unei societăți sănătoase.

De aceea noi, în Occident, nu împiedicăm oamenii să-și manifeste public afecțiunea și nu incriminăm relațiile extraconjugale consimțite între adulți. O societate liberală are încredere în cetățenii săi că vor gestiona aceste aspecte ale vieții fără sancțiuni impuse de stat.”, scrie autorul făcând o trimitere tacită la societățile orientale închise în care adulterul poate duce chiar la moartea femeii adulterine.

„Dar Marea Britanie s-a schimbat.”, constată expertul care locuiește în această țară.

„Împinsă de o teamă bine intenționată, dar acum copleșitoare, de sexism, și de spectrul unei forme de „masculinitate toxică” care era, într-adevăr, răspândită cu zeci de ani în urmă, societatea de astăzi vrea să le nege bărbaților dreptul de a-și exprima liber masculinitatea.”, arată Hassan.

Expertul remarcă faptul că „mulți caută să demonteze rolul pe care bărbații l-au jucat în societate de milenii – acela de a fi responsabili pentru apărarea familiei și a țării lor, și pentru a purta steagul ce reprezenta societățile din care făceau parte.”

Serialul Netflix „Adolescence” a stârnit discuții în public și în cadrul guvernului pe tema „masculinității toxice”

Hassan precizează că nu dorește să apere „comportamentul grosolan” și nici nu este traversat de „o dorință nostalgică pentru vechea eră a șovinismului.” „Excesele trecutului aparțin, pe bună dreptate, trecutului, și există, desigur, comunități în care sexismul afectează cu adevărat oamenii. Deși acum sunt un convertit la iudaism și trăiesc fericit într-o societate liberală și democratică, îmi amintesc cu groază de sexismul care a caracterizat copilăria mea într-o țară musulmană reacționară.”

Hassan amintește divorțul părinților săi, în Egipt, când era adolescent: „Unchiul meu m-a luat deoparte și mi-a spus: Acum tu ești bărbatul casei. E datoria ta să-ți aperi mama. În prima noapte după plecarea tatălui meu, am dormit lângă ușă – un băiat de 13 ani cu un cuțit sub pernă.”

„Nu așa ar trebui să se comporte o societate civilizată, iar britanicii, pe bună dreptate, nu doresc să trăiască sub genul de valori care fac un copil să creadă că trebuie să vegheze personal la siguranța mamei sale.

Dar pendulul a oscilat atât de violent în direcția opusă, încât am ajuns la o nouă ortodoxie în care calitățile masculine fundamentale – asertivitatea, competitivitatea, forța fizică și stoicismul, toate fiind inerente – nu sunt doar demodate, ci sunt prezentate în mod activ ca fiind distructive.

Vedem acest fapt în mass-media, unde majoritatea expresiilor de masculinitate sunt tratate ca fiind aproape scandaloase – de parcă însăși prezența bărbaților în viața publică ar fi o ofensă adusă diversității.

Când ați văzut ultima oară o reclamă în care un bărbat era prezentat ca întreținătorul familiei sale, de exemplu? Bărbații și băieții sunt prezentați ca o problemă care trebuie gestionată.

Vedem acest fapt în modul în care orice bărbat care se luptă cu noile standarde privind modul în care ar trebui să se comporte este denunțat instantaneu, fără nicio încercare de a înțelege de ce s-ar putea simți alienat. Luați în considerare isteria care a urmat documentarului Netflix al lui Louis Theroux despre manosferă. În loc să se întrebe, într-un mod sincer, ce i-a determinat pe mulți tineri să fie seduși în mod tragic de acești influenceri masculini, acei tineri au fost ei înșiși demonizați, orice tendință naturală pe care ar putea-o avea spre masculinitate fiind imediat etichetată drept toxică.”, arată Kaled Hassan.

El mărturisește că întâlnește acest fenomen zilnic și aude deseori „argumentul că femeile sunt mai bune decât bărbații când vine vorba de multe locuri de muncă”. „Cu toate acestea, simplul gând că un bărbat ar spune ceva similar ar fi condamnat ca un act grosolan de sexism”.

„Acest standard dublu – în care disprețul casual față de bărbați este permis, dar orice afirmare a valorii masculine este tabu – a devenit atât de normalizat încât mulți nici nu-l mai observă.”

„Îmi amintesc o conversație în care am sugerat că, întrucât îmi petrec cea mai mare parte a timpului lucrând de acasă, la birou, nu îmi valorific la maximum corpul de bărbat, având în vedere că noi am fost întotdeauna vânători, culegători, războinici și fermieri, luptând și muncind pentru a ne câștiga existența. Am fost repede mustrat și întrebat: „Dar femeile?” – de parcă ar fi trebuit să adaug imediat o precizare care să acorde femeilor același standard. Însuși faptul de a vorbi despre natura, nevoile și experiențele masculine a devenit suspect.”, povestește autorul.

„Am creat o societate care predică egalitatea, dar practică prejudecățile, spunându-le băieților și bărbaților că cel mai bun lucru pe care îl pot face este să se dea la o parte pentru a permite altora să se ridice. Aceasta nu este egalitate; este un joc cu sumă nulă care generează resentimente și alienare.”, arată Hassan atrăgând atenția că reversul a făcut ca „pentru tinerii care își caută locul în lume, această cultură nu le oferă decât anxietate și singurătate.”

„Le spune că dorința lor naturală de a se strădui, de a concura și de a proteja este o povară.

Le spune că a flutura steagul patriei lor este un act de rasism.

Nu le oferă o cale clară către responsabilitate sau sens, lăsând un vid care este prea ușor de umplut de extremiști.

Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o.”, concluzionează expertul.