Discriminarea din Ucraina. Românii nu pot avea cetățenie multiplă

O nouă lege privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene, intrată în vigoare începând cu data de 16 ianuarie 2026, stârnește nemulțumire în comunitatea românească din Ucraina, informează ziare.com.

• Istorie și „hârdău de ocări” la aniversarea PNL
• Tulsi Gabbard demisioneazǎ din fruntea serviciilor de informații ale SUA
• TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare

Actul normativ adoptat de autoritățile de la Kiev stipulează condițiile în care poate fi dobândită cetățenia multiplă, dar și lista țărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetățenie. Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa și două de pe continentul american. Aceste țări sunt Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada.

Lista nu include și România, ceea ce îi îngrijorează pe românii din Ucraina.

În cazul celor cinci state de pe listă, cetățenii ucraineni pot dobândi a doua cetățenie fără a fi obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. De asemenea, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele respective să devină cetățeni ucraineni în procedură simplificată.

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că decizia de a limita la cinci numărul țărilor pentru care este acceptată dubla cetățenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autoritățile de la Kiev.

„Am fi așteptat ca toate țările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiționat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie și Statele Unite, și Canada. Mi se pare că țările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruși, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric și, având în vedere sprijinul necondiționat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict și având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc și de așteptat ca și România să fie inclusă pe acea listă”, a declarat Eugen Pătraș.