Comunicatul Ministerului Apărării privind programul SAFE, între erori de drept și tăinuire. Analiza Q Magazine

Biroul de Presă al MApN a transmis luni, 11 mai, un comunicat de presă menit să liniștească românii care-și pun mai multe întrebări privind împrumutul de 16,68 miliarde de euro (conform mfinante.gov.ro) pe care România îl ia în cadrul mecanismului european militar SAFE. Până acum s-au identificat 15 contracte în valoare de cca 9 miliarde de euro și ar trebui să fie atribuite până la finalul acestei luni. Q Magazine a publicat aici o analiză a vulnerabilităților și riscurilor juridice, strategice și administrative pe care țara noastră și le asumă printr-o procedură netransparentă și susceptibilă de favorizarea unor țări străine în detrimentul economiei românești. Comunicatul emis luni conține alte contradicții pe care Q Magazine le-a discutat cu mai multe surse apropiate structurilor implicate în procesul de achiziții, descoperind aproape la fiecare propoziție fie o eroare de drept, fie o tăinuire a adevărului.

• Zelenski și cel mai recent scandal de corupție. Cine este misteriosul R1?
• „Inflația Ormuz” – noua provocare în ecuația politicii monetare
• Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
• Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
• Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent

Programul european SAFE (Security Action for Europe) are un buget de aproximativ de 150 de miliarde de euro. România va beneficia de o alocare de 16,68 miliarde de euro prin acest mecanism pentru perioada 2026-2030, a doua cea mai mare alocare europeană, destinată modernizării Armatei, infrastructurii și securității naționale.

Comunicat MAPN Implementarea programului SAFE

„Referitor la stadiul actual al derulării proiectelor Ministerului Apărării Naționale din cadrul inițiativei SAFE, precizăm următoarele:

Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare, comisiile de evaluare nominalizate și experții cooptați din cadrul structurilor MApN având deplina responsabilitate  a derulării acestora, funcționând independent și acționând în mod imparțial și obiectiv, cu respectarea prevederilor legale incidente în domeniul achizițiilor publice.

După primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcția Generală pentru Armamente, în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 cu modificările și completările ulterioare, a transmis operatorilor economici aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, invitațiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare;

MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice.”

„Comisiile de evaluare nominalizate și experții cooptați din cadrul structurilor MApN” este o contradicție în termeni.

Conform art. 126 alin. (3) din HG 395/2016 (Normele Metodologice ale Legii 98/2016), experții cooptați sunt, prin definiție, „specialiști externi”, care desfășoară „activități independente”, nu funcționari ai aceleiași autorități contractante. Pentru contracte de aproape 9 miliarde de euro, care implică tehnologii militare complexe (Lynx KF41, IRIS-T, Skyranger, Naval Strike Missile), folosirea exclusivă a experților interni este o derogare gravă de la norme.

Faptul că MApN se bazează exclusiv pe experți interni este o decizie deliberată de a evita evaluarea independentă.

Miercuri, 12 Nov 2025 Întrevederea prim-ministrului Ilie Bolojan cu CEO Rheinmetall AG, Armin Papperger, și cu reprezentanți ai conducerii companiei Foto Gov.ro

Pentru produse care se găsesc doar în catalogul Rheinmetall (Skynex, Skyranger, Lynx), „expertul intern MApN” nu poate, prin definiție, să facă o evaluare de competitivitate. Pentru asta ar fi nevoie de experți EDA, NATO STO sau institute independente (RAND, IISS, RUSI).

„Funcționând independent și acționând în mod imparțial și obiectiv”.

„Independent” de cine? Comisia este alcătuită din personal MApN, numită de Direcția Generală de Armamente, raportând tot acesteia. Cine „ordonează” în această comisie? Generalul de brigadă Cornel Ion Pleșa, șeful DGArm, este membru al Grupului de Lucru SAFE care a propus operatorii în CSAT.

Asistăm practic la un conflict de competențe, Pleșa fiind în același timp membru al Grupului care a propus operatorii (instanță de selecție), Șeful DGArm care numește comisia de evaluare (instanță de derulare), Șeful DGArm care semnează contractele (instanță de finalizare). Conform principiului separației funcțiilor în achizițiile publice aceeași persoană nu poate participa la mai multe etape decizionale fără a genera un conflict de interese.

„Imparțial și obiectiv” — față de cine, dacă invitația este transmisă unui singur operator? Imparțialitatea presupune mai mulți competitori. În cazul de față, comisia nu evaluează — verifică oferta unui singur ofertant cu o documentație de atribuire făcută pe specificațiile lui.

Imparțialitatea presupune existența mai multor competitori. Atunci când invitația de negociere este transmisă unui singur operator economic, „imparțialitatea” devine un concept fără obiect. Pentru programe ca MLI, SAI sau radarele Gap Filler, există pe piață cel puțin 4-8 producători calificați.

Restrângerea la unul singur a fost decizia Grupului de Lucru SAFE, coordonat de Mihai Jurcă, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, și a CSAT — nu rezultatul comisiei de evaluare.

„După primirea aprobării CSAT și a aprobării prealabile a Parlamentului României”.

Aprobarea prealabilă a Parlamentului din 28 aprilie 2026 a vizat inițierea procedurii — nu validarea selecției operatorilor.

Opoziția parlamentară (AUR, SOS, Pace) s-a abținut integral de la vot. Aprobarea a trecut cu sprijinul exclusiv al coaliției de guvernare PSD, PNL, UDMR, USR, exact aceeași coaliție care, șapte zile mai târziu, a pierdut moțiunea de cenzură cu un scor istoric.

Silviu Coșa, senator PNL în Comisia de Apărare, este unul dintre cei care au votat în 28 aprilie inițierea procedurii. Într-un răspuns pentru Q Magazine acesta a precizat că documentația aferentă pentru 15 contracte de înzestrare a armatei române-și nu numai- a sosit la comisii cu o zi înainte.

„Termenul legal de 20 de zile pentru pronunțarea comisiilor a fost respectat.”, a precizat Coșa pentru Q Magazine.

Practic, parlamentarii au votat de azi pe mâine pentru achiziții care îndatorează statul român cu 9 miliarde de euro, în primă fază.

„Solicitarea Ministerului Apărării Naționale a fost depusă, împreună cu documentația aferentă, la Birourile permanente reunite ale celor două Camere luni, 27 aprilie 2026, și a fost pusă, în aceeași zi, la dispoziția membrilor comisiilor în vederea ședinței comune din 28 aprilie 2026. Obiectul solicitării l-a constituit obținerea aprobării prealabile pentru inițierea de către Ministerul Apărării Naționale a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție pentru 15 proiecte propuse pentru finanțare prin Instrumentul Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE).

Ședința comisiilor reunite a fost publică, desfășurată în prezența televiziunilor și a reprezentanților presei. Nu a existat o limită de timp prestabilită, ședința a durat peste două ore. Toți membrii comisiilor au avut posibilitatea de a pune întrebări ministrului Apărării Naționale și șefului Cancelariei Prim-Ministrului, primind clarificări privind aspectele tehnice, financiare și procedurale ale celor 15 proiecte.

Avizul a fost dat cu majoritate de voturi. Toți parlamentarii partidelor din coaliția de guvernare prezenți în comisii au votat pentru (inclusiv parlamentarii PSD), fiind înregistrate abțineri din partea opoziției.

a precizat senatorul Silviu-Iulian Coșa pentru Q Magazine.

Ramona-Ioana Bruynseels este și Secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților

De partea cealaltă, Ramona-Ioana Bruynseels, deputat din partea partidului AUR, a explicat pentru Q Magazine de ce s-a abținut de la a vota cele 15 contracte, alături de toți colegii de partid.

„Documentația pentru ședința comună a Comisiilor de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților a fost transmisă în data de 27 aprilie 2026, la ora 19:22. Având în vedere că ședința comună s-a desfășurat în dimineața zilei de 28 aprilie 2026, la ora 10:00, intervalul efectiv avut la dispoziție pentru studierea documentației a fost de sub 15 ore, dintre care majoritatea ore de noapte.

Acest termen, ținând cont de complexitatea pachetului — 15 contracte și achiziții comune cu o valoare cumulată de peste 10 miliarde de euro, structuri contractuale diverse și implicații industriale și juridice multiple, inclusiv un joint venture la Mangalia — nu permite o evaluare aprofundată și nici formularea unor cereri instituționale de documente complementare.

Ca deputat individual, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, singurele instrumente juridice de care dispun pentru a solicita documente Guvernului sunt întrebarea parlamentară, interpelarea și declarația politică, prevăzute de art. 112 din Constituție și de Regulamentul Camerei Deputaților. Pe acest temei, am adresat o interpelare către Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect transparența procedurii de atribuire a celor 15 contracte și achiziții comune SAFE și transmiterea documentelor de fundamentare a deciziilor luate.

Voi solicita, totodată, Guvernului ca aceste documente să fie făcute publice, în spiritul transparenței datorate cetățenilor români și al răspunderii instituționale față de modul în care sunt cheltuite fondurile publice.

Intervalul de sub 15 ore dintre primirea pachetului (27 aprilie 2026, ora 19:22) și ședință (dimineața zilei de 28 aprilie 2026, ora 10:00) nu permitea formularea, transmiterea și obținerea unui răspuns la o solicitare de documente anterior votului.

Așteptarea mea legitimă era ca toate clarificările necesare să fie oferite de reprezentanții Guvernului în cadrul ședinței comune a Comisiilor de apărare reunite, iar dezbaterea și votul să se desfășoare doar după lămurirea integrală a acestor aspecte.

În realitate, o majoritate parlamentară a impus ca votul să fie exprimat foarte rapid, fără ca timpul minim necesar unei analize serioase să fie respectat.

M-am abținut. Votul de abținere a fost un gest asumat de responsabilitate. Am refuzat să girez printr-un vot pozitiv un demers care nu protejează economia României și nu oferă garanții suficiente privind cheltuirea responsabilă a banilor publici.”, a precizat deputatul AUR pentru Q Magazine.

Într-un răspuns transmis marți, 12 mai, Președintele Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, a confirmat cronologia evocată de cei doi parlamentari PNL și AUR.

Diferența de timp între primirea documentației și pronunțarea Parlamentului este de aproximativ 14 ore și 38 de minute.

Termenul legal de pronunțare prevăzut de OUG 62/2025 art. 11 este de 20 de zile — 480 de ore. Cele 14 ore și 38 de minute reprezintă 3,1% din termenul legal disponibil. Nu există nicio obligație legală care să justifice această comprimare. Dimpotrivă: comisiile reunite aveau, prin lege, 480 de ore. Au folosit mai puțin de 15, având și instrumente substanțiale de control parlamentar, pe care nu le-au activat.

În comunicatul emis luni, 11 mai se promite că „MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase”. Doar că aceasta este o promisiune goală de conținut atât timp cât nu știm cine determină ce este „dezavantajos”? Aceeași comisie internă MApN?

Care este punctul de referință al „eficienței”, când există un singur ofertant?

Răspunsul ministrului Radu Miruță însuși, oferit public în cadrul Economist Romania Government Roundtable lămurește totul: „Când am început discuțiile despre SAFE, unii producători privați de muniție au venit cu un preț. Acum, când suntem aproape de semnare, revin cu aproximativ 30% în plus.”

Conform publicației specializate Defence Industry Europe, Rheinmetall se numără printre furnizorii care au prezentat oferte cu majorări de peste 30% față de estimările inițiale — inclusiv în programul MLI, unde valoarea suplimentară s-ar ridica la aproape 1 miliard de euro.

„Principiul eficienței utilizării fondurilor publice”.

Aici, OUG 21/2026 art. 5.1 — chiar legislația emisă de Guvernul Bolojan — prevede expres soluția de evitare a presiunilor de preț: dacă autoritatea contractantă nu reușește să semneze până la 30 mai 2026, are dreptul să anuleze procedura sau să migreze contractul către o achiziție comună cu alt stat membru, cu termen extins până la 31 decembrie 2027.

Această opțiune nu a fost analizată public. Întrebarea legitimă este: dacă +30% este într-adevăr „dezavantajos”, de ce procedura nu a fost anulată în beneficiul opțiunii de achiziție comună?

„După primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a aprobării prealabile a Parlamentului României”

Aceasta este propoziția cea mai gravă juridic. OUG 62/2025 art. 5(2) prevede că CSAT aprobă „documentele de analiză întocmite de Grupul de Lucru”. OUG nu spune că CSAT aprobă operatorii NOMINAL — dar răspunsul MApN spune explicit, în fraza următoare: „operatorilor economici aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE”.

Cu alte cuvinte MApN recunoaște că CSAT a aprobat NOMINAL fiecare operator. Aceasta este o decizie politico-militară de adjudecare, nu o etapă procedurală administrativă.

Conform Constituției României, CSAT (art. 119 din Constituție) este „organul de coordonare a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională”. CSAT NU este o autoritate contractantă și nu are competență de adjudecare. Atribuirea contractelor publice este, în mod constituțional, atribut al autorităților contractante (în acest caz, DGArm).

CSAT nu poate adjudeca un contract de achiziție publică. Poate aproba doar circumstanțele și tipul procedurii (cum a făcut în cazul HG aprobate în martie 2025 pentru SAI și MLI). Aprobarea NOMINALĂ a operatorilor depășește competența constituțională a CSAT.

Dacă MApN a primit „operatori aprobați de CSAT” și a transmis invitații DOAR acestora, atunci procedura de achiziție este viciată fundamental pentru exces de putere al CSAT-ului asupra atribuirii.

Cum se alege ofertantul

Lanțul decizional NORMAL conform instrucțiunilor Direcției Generale pentru Armamente, care asigură interfața dintre Ministerul Apărării Naționale și operatorii economici din industria națională de apărare, este:

Statul Major al Apărării (SMAp)
↓ (formulează cerințele operaționale)
Consiliul de Supraveghere a Cerințelor (CSC)
↓ (avizează tehnic-operativ)
Consiliul Operativ pentru Decizia de Achiziții (CODA)
↓ (autoritate de decizie program)
Ministrul Apărării (ordonator principal de credite)
↓
CSAT (aviz politic strategic)
↓
GUVERN (HG cu circumstanțe și procedură)
↓
PARLAMENT (aprobare prealabilă în Comisii Apărare)
↓
DGArm – AUTORITATE CONTRACTANTĂ
↓ (DGArm e cea care derulează procedura)
COMISIA DE EVALUARE (numită de DGArm, nu de CSAT)
↓
Romtehnica (pentru achiziții extrateritoriale — art. 60 Legea 346)

Doar că în cazul SAFE, lanțul decizional, conform OUG 62/2025, a fost puțin altul:

Grupul de Lucru SAFE (Cancelaria PM — USR/PNL/REPER/Cotroceni)
↓ (a identificat operatorii — art. 5)
Solicitare de Informații (RFI) către operatori PRE-IDENTIFICAȚI
↓
Grupul a analizat răspunsurile și a făcut „clasamentul descrescător”
↓
PRIM-MINISTRU a avizat
↓
CSAT A APROBAT OPERATORII (decizie politico-militară)
↓
PARLAMENTUL a dat „aprobarea prealabilă” (28 aprilie 2026)
↓
DGArm transmite INVITAȚIE operatorului APROBAT
↓
„Comisia de evaluare” (numită ad-hoc) negociază cu UN SINGUR OPERATOR

Diferența structurală este aceea că în procedura normală, comisia de evaluare alege ÎNTRE oferte. În SAFE, comisia „negociază” cu un operator deja ales. Aceasta nu mai este achiziție publică — este negociere directă deghizată.

Dincolo de comunicat, realitatea din spatele lui este că între Romtehnica, prin care s-au derulat multe achiziții militare, și Direcția Generală de Armamente există un sentiment de neîncredere, având un istoric de scandaluri cu acuzații, mite cerute/luate/suspectate. Între membrii celor două entități operează un pattern de proceduri eșuate sau viciate care, în sine, ridică serioase îndoieli asupra capacității instituționale de a duce la bun sfârșit 15 contracte SAFE în 30 de zile, cu transparența și rigorile cerute de un program de 8,33 mlikiarde de euro.

România are opțiunea legală, conform OUG 21/2026 art.5.1, de a amâna achizițiile până la 31 decembrie 2027.