FERICIȚI în România

În mod absolut cinic, pandemia e un factor „pozitiv” pentru actualul Guvern condus de coaliția PNL-USR PLUS-UDMR.

• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”
• Planul de criză al UE: Zile fără mașini, munca de acasă, aerul condiționat „mai cald”

PENTRU PRIMA DATĂ ÎN ULTIMII 15 ANI

Când lupți, ca societate, cu o criză sanitară și una economică, după un an de restricții și de schimbări majore în modul în care viața se desfășoară, ai nevoie să identifici un „inamic” asupra căruia să-ţi redirecţionezi frustrările acumulate.

Cel mai la îndemână este Guvernul. Mai ales cel care a „lovit” în ultimul an în copii (refuzând respectarea legii referitoare la dublarea alocațiilor), în pensionari (refuzând respectarea legii referitoare la creșterea valorii punctului de pensie cu 40%), în studenți (anularea gratuității transportului), în industria HoReCa (anulând tichetele de vacanță), în bugetari (prin înghețarea salariilor) și în multe alte categorii (direct sau indirect).

În orice colț al lumii, un Guvern care propune atât de multe măsuri de austeritate se confruntă cu reacții dure, ostile din partea societății.

În România, mai puțin. Reacția unor anumite sectoare (sistemul sanitar, polițiștii sau studenții), și acestea în număr foarte mic, nu pot fi considerate mișcări sociale cu un impact important în evoluția politicilor publice ale guvernanților.

Totuși, pandemia care ne-a schimbat tuturor modul de viață este și salvarea actualului Guvern de la proteste masive.

Peste 70% dintre români consideră că țara noastră se îndreaptă într-o direcție greșită. Este pentru prima dată în ultimii 15 ani când acest procent crește.

Cumulat cu toate măsurile luate de guvernare după momentul alegerilor, această statistică ar trebui să dea frisoane oricărui politician care se află la putere. Cu toate acestea, putem observa că protestele care au avut loc până acum nu au fost unele importante, din punctul de vedere al numărului celor care au participat la acestea.

Sindicatul National al Polițiștilor şi Personalului Contractual, cu peste 40.000 de membri, a organizat un protest la care au participat câteva sute de persoane.

Federația Sanitas, care declară că reprezintă interesele a peste 120.000 de persoane din toate categoriile profesionale din sănătate, asistență socială și medicină școlară a organizat un protest la care au participat câteva zeci de persoane.

Au avut loc și alte mitinguri, ale studenților (câteva zeci), ale pensionarilor (câteva zeci) și a altor categorii, cu o participare la fel de redusă.

„Cîțu pentru un dolar,/ Îngheață și un urs polar!”

„Principala problemă este că am ajuns la 68%, gradul de ocupare a funcțiilor. Chiar şi azi (11 februarie — n. red.), când ne pregăteam de acest miting de protest, paza penitenciarului o facem cu deținuți. Nu este normal. Nu cerem revendicări salariale, cerem doar să ne încadreze personal şi să primim drepturile pe care le-am dobândit cinstit, prin lege. Sistemul este bolnav, am ajuns la limita suportabilității”, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Sindicatului Independent „Vulturul”, Nicolae Grosu.

„Vă rugăm să ne scuzați, că nu suntem deputați!”

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a protestat în 18 februarie împotriva eliminării gratuității transportului feroviar pentru studenți.

„Este un domn Cîțu care habar nu are să conducă această mașină care se numește Guvernul României!”

Reprezentanții sindicatelor din Poliție au pichetat, în 23 februarie, Guvernul şi Parlamentul, nemulțumiți de condițiile de muncă şi de lipsa măsurilor din partea Executivului.

„Nu faceți din EROU, ZEROU!”

Federația Sanitas a pichetat Parlamentul României, în 23 februarie, solicitând senatorilor şi deputaților să modifice proiectul de buget pentru anul 2021, astfel încât atât beneficiarii serviciilor de sănătate, cât şi salariații din sistem să beneficieze de o „sănătate de calitate, la standarde europene”.

„Amintim guvernanților: Sunteți fiii și nepoții pensionarilor! Nu-i exterminați!”

Reprezentanții Federației Naționale „Solidaritatea” a Pensionarilor din România au protest în 26 februarie, în fața Ministerului Muncii şi Protecției Sociale precum şi la sediul Guvernului, nemulțumiți de nerespectarea legii cu privire la creșterea punctului de pensie.

Într-o perioadă cu măsuri de austeritate importante, la nivel de percepție publică, cele mai vocale proteste au fost cele împotriva restricțiilor impuse, ca urmare a pandemiei. Ironic, am putea spune.

Spre deosebire de majoritatea opiniilor exprimate în spațiul public, nu mă aștept ca în perioada următoare să avem, în România, proteste importante, care să poată avea un efect imediat asupra deciziilor Guvernului. Pandemia cumulată cu lipsa de încredere în sistemul sanitar, divizarea puternică a societății (în special privat versus bugetari), lipsa de încredere în clasa politică, lipsa speranței în viitor, toate acestea duc la o blazare a celei mai mari părți a societății, la o lipsă de dorință de implicare. 

Doar apariția Pașaportului COVID și o frânare accentuată a campaniei de vaccinare mai poate crea o frustrare generală în rândul cetățenilor care să ducă la proteste masive împotriva Guvernului.