Fitch: Investiţi în România!

Bursa e pe plus, leul s-a apreciat la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni. Aceasta, în condiţiile în care decelerarea economiei mondiale din trimestrul II şi intensificarea crizei finanţelor publice din Europa au dus la reducerea exporturilor, motorul care a scos economia din recesiune.

Agenţia de evaluare financiară Fitch a îmbunătăţit ratingul pentru credite pe termen lung în valută al României de la „BB+” la „BBB-”, cu perspectivă stabilă, România revenind astfel în categoria statelor recomandate pentru investiţii.

„Îmbunătăţirea ratingului reflectă progresul României în recuperarea după efectele crizei financiare, reluarea creşterii economice, rezultate bune în zona exporturilor, reducerea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar”, a declarat Ed Parker, şeful diviziei Fitch pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

Moody’s are, de asemenea, pentru România rating recomandat pentru investiţii, respectiv „Baa3”, în timp ce Standard & Poor’s este singura dintre cele trei mari agenţii care evaluează România în categoria nerecomandată investiţiilor, cu „BB+”.

Bursa a crescut cu 1,93% în sesiunea de marţi, într-o piaţă în care investitorii au fost mai activi la tranzacţionare, la o zi după anunţul Fitch.  Leul s-a apreciat, cererea de lei venind după anunţul Fitch, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,1817 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni.

Decizia agenţiei Fitch cu privire la rating-ul suveran al României nu surprinde ca direcţie, ci doar ca moment, spune Andrei Rădulescu, senior analist la Target Capital. Printre consecinţele imediate ale acestei promovări, analistul menţionează: ameliorarea percepţiei investitorilor străini, atât prin investiţii străine directe, cât şi prin investiţii speculative, ceea ce sprijină intrarea de capitaluri străine în economie; o reducere a percepţiei de risc şi implicit a costului capitalului pe plan intern prin declinul dobânzilor de finanţare; o apreciere a preţurilor activelor; o încredere mai mare în economia internă nu doar din partea străinilor, ci şi din partea companiilor interne.

Vot de încredere în timp de stagnare

El este de părere că această promovare în clasa ţărilor recomandate pentru investiţii poate fi interpretată ca un vot de încredere şi de speranţă că politicile macroeconomice pe plan intern vor fi coerente, în direcţia consolidării economiei interne şi a evitării unor noi derapaje.

„De ce surprinde momentul? Chiar dacă ieşirea din recesiune s-a concretizat încă din trimestrul I, economia internă se menţine încă fragilă, trebuind să răspundă unor provocări importante, atât din plan extern, pe fondul semnalelor de decelerare a economiei mondiale şi al crizei finanţelor publice din Europa, dar şi din plan intern, privind inflaţia ridicată, consolidarea bugetară, relansarea investiţiilor publice şi private, continuarea reformelor structurale. În acest context, decelerarea economiei mondiale în trimestrul II coroborată cu intensificarea crizei finanţelor publice din Europa au avut impact nefavorabil imediat asupra mecanismului exporturi/producţie industrială, motorul care a scos economia din recesiune. Este foarte probabil ca Fitch să fi avut în vedere această decizie încă din lunile anterioare, însă a aşteptat detensionarea temporară a crizei din Grecia pentru a publica raportul!”, a explicat Rădulescu.

„Întărirea monedei locale şi îmbunătăţirea sentimentului investitorilor faţă de România ar avea efecte pozitive asupra inflaţiei şi ar putea deschide calea spre relaxarea politicii monetare, mai ales că România are una dintre cele mai ridicate dobânzi cheie din zonă, dintre ţările cu investment grade şi aceasta îngreunează reluarea creditării în lei şi implicit dăunează revenirii economice. Probabil că şi agenţia de rating S&P va proceda în aceeaşi manieră şi va ridica rating-ul României în lunile următoare, dacă nu vor creşte riscurile politice”, a explicat pentru Q Magazine Melania Hăncilă, economist şef la Volksbank .

Despre o notă bună acordată României vorbesc şi reprezentanţii statului.

„PD-L a reuşit să recâştige încrederea mediului investiţional internaţional după ce PNL, susţinut din umbră de PSD, a reuşit să o piardă în 2008”, a declarat Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc.

„Decizia Fitch reconfirmă credibilitatea şi încrederea în România, care se va vedea şi în preţul plătit pentru finanţare. Această decizie repune România pe harta investiţională “, a declarat secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi.

Şi ce dacă zice Fitch?

Mai puţin optimist este Nicolae Chideşciuc, economist şef la ING. El este de părere că mişcarea Fitch nu va avea un impact pronunţat pe termen mediu, ţinând cont de importanţa ratingului S&P care ne-a menţinut în categoria nerecomandată investiţiilor.

„Investiţiile necesită decizii , hotărârile de investiţii vin după un timp, fluxurile reale vor veni mai greu, nu sunt atrase de decizia Fitch. Decizia Fitch este uşor nepotrivită, sunt semne clare de încetinire economică, aşteptările sunt că lucrurile se vor îndrepta, dar sunt încă multe crize. Asta a fost o problemă de «timing» a agenţiilor de rating. Pentru România, efectele se vor vedea peste un an, indiferent de aceste rapoarte. Orice upgradare sau downgradare este o măsură subiectivă, analistul de la Fitch a considerat că merităm investment grade”, a declarat Chideşciuc pentru Q Magazine.

Serviciul otrăvit

„Acest «investment grade» este ceva foarte rău, este un serviciu otrăvit”, ne-a spus analistul economic Ilie Şerbănescu. Şi el este de părere că ratingurile nu influenţează investitorii care iau decizii neţinând cont de ratingurile agenţiilor, ci de propria evaluare şi ne-a explicat că efectele acestui rating sunt de nedorit, chiar dacă „nu e rău să ai «investment grade»”.

„După ce spun agenţiile de rating se iau doar aşa-zişii investitori financiari, adică cei care urmăresc profitul direct, speculatorii. România se alege cu speculatori care împing leul înainte, chiar dacă economia merge prost. Descurajează exporturile din cauza aprecierii monedei. Nu vin investitorii direcţi, care produc, fac afaceri. Ei vin să speculeze capital, pe dobânzi şi pe curs, se folosesc de dobânzile înalte care vor creşte şi mai mult, pentru că FMI a cerut BNR să mărească dobânda. Acest fapt îi va crea domnului Isărescu probleme înspăimântătoare, pentru că, atunci când intră acei bani, BNR trebuie să scoată contrapartida în lei, lucru care măreşte inflaţia împotriva căreia luptă. Noi nu meritam să fim downgradaţi, deci nu se pune problema unei upgradări”, ne-a explicat Şerbănescu.