Hamas şi Fatah – Dincolo de reconciliere

Motivul care a dinamitat dialogul bilateral: reconcilierea dintre Fatah şi Hamas. Despre cum a câştigat Israelul de pe urma acestei decizii, dar şi strategia autorităţilor palestiniene, Nadia Hijab, directorul think-thank-ului palestinian Al-Shabaka, pentru Q Magazine.

Breaking news-ul Orientului Mijlociu a avut loc la sfârşitul lunii aprilie când, în mod surprinzător, a fost luată decizia reconcilierii Mișcării Islamice de Rezistență (Hamas) și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (Fatah). Cele două grupări nu sunt la prima tentativă de formare a unui front comun care să ia forma unui guvern compus din oficiali ai ambelor facţiuni politice.

Vestea formării unei coaliţii Fatah-Hamas i-a luat pe neaşteptate atât pe israelieni, cât şi pe americani, aceştia din urmă având numeroase tentative de a stabiliza regiunea prin găsirea unui consens palestiniano-israelian. Secretarul de stat american John Kerry (cel care mediază dialogul dintre Israel şi Palestina) s-a deplasat de 12 ori în regiune, de la începutul anului.

Cu toate acestea, deşi negocierile de pace au ajuns, iarăşi, într-un punct critic, guvernul israelian a reuşit să întoarcă în favoarea sa anunţul reîmpăcării celor două facţiuni, consideră Nadia Hijab, directorul think-thank-ului palestinian Al-Shabaka.

Potrivit analistului palestinian, reconcilierea Fatah-Hamas a fost folosit ca pretext de Israel pentru a pune capăt tratativelor cu Palestina.

De altfel, Israelul a aprobat construcția a 13.851 de locuinţe în coloniile din Cisiordania şi Ierusalimul de Est în timpul celor nouă luni de negocieri cu palestinienii, potrivit cifrelor citate de organizaţia nonguvernamentală Peace Now, aspect care, în viziunea ONG-ului, este o dovadă a faptului că Netanyahu nu plănuia să acorde vreo şansă redresării relaţiilor bilaterale.

Pe de altă parte, nici reconcilierea dintre cele două grupări nu este foarte uşor de diseminat, a declarat, pentru Q Magazine, Nadia Hijab.

„Reconcilierea dintre Fatah şi Hamas este mai degrabă o căsătorie din convenienţă, decât din convingere. Hamas şi Fatah au câştigat prin această mişcare mai multă popularitate în ochii palestinienilor şi şi-au sporit, astfel, legitimitatea. Întrebarea este următoarea: Ce urmează acum? Va fi reconcilierea folosită ca o oportunitate pentru reformarea Fatah, dobândind mai multă reprezentativitate la nivelul întregii populaţii palestiniene? Va folosi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei resursele de putere să obţină mai multe drepturi pentru palestinieni, cum ar fi dreptul la refugiu sau instaurarea unui regim de echitate pentru cetăţenii palestinienii din Israel?”, a conchis expertul palestinian.

Palestina şi asul din mânecă, în lupta cu Israelul

Dat fiind contextul actual, autorităţile palestiniene ar putea să ducă lupta cu Israelul şi pe un alt plan, folosindu-se de statutul său în calitate de observator ONU.

Potrivit Nadiei Hijab, funcţia deţinută de Palestina la ONU îi conferă anumite atribute pe care ar putea să le folosească pentru combaterea ocupaţiei israeliene, cum ar fi denunţarea la Curtea Penală Internaţională a aşezărilor israeliene considerate a fi ilegale de către comunitatea internaţională şi tratate, aşadar, ca şi crime de război.

O strategie pe care ar putea să o adopte autorităţile palestiniene, în accepţia analistului, ar consta în impunerea blocadei asumate de către statele europene prin legea internaţională (şi care sunt înscrise în avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 2004) împotriva statului israelian.

„Merită precizat şi faptul că UE şi SUA au avut reacţii moderate la anunţul reconcilierii Fatah-Hamas, exprimându-şi interesul de a trata cu un guvern format din alianţa celor două, care să recunoască statul israelian, să respecte înţelegerile din trecut şi să renunţe la actele de violenţă, condiţii asumate în urma negocierilor cu cvartetul Rusia-ONU-SUA-UE”, a explicat, pentru Q Magazine, Nadia Hijab. Dacă în termeni de politică externă, reconcilierea dintre cele două miliţii a cauzat mai multe incertitudini, în plan intern, totuşi, efectele sunt ceva mai clare.

Astfel, în viziunea Nadiei Hijab, cele două grupări se vor îndrepta către reforme, focusându-se, într-o primă instanţă, pe instalarea unui guvern tehnocrat, care să susţină condiţiile asumate în discuţiile cu cele patru puteri: SUA, Rusia, ONU, respectiv UE.

O lovitură dată negocierilor de pace

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacţionat cu indignare la recentele evoluţii din ţinuturile palestiniene. Potrivit liderului guvernului de la Tel Aviv, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a înclinat balanţa în favoarea Hamas, în loc să fie partizanul păcii.

În plus, şeful diplomaţiei israeliene, Avigdor Lieberman, preciza, încă de dinaintea semnării înţelegerii dintre Hamas şi Fatah, că dacă aceasta se va produce, atunci vor fi sistate negocierile de pace.

Secretarul de stat american John Kerry, nemulțumit că cele două tabere se găsesc în continuare în opoziție ireconciliabilă, în ciuda medierilor sale, pare a fi tot mai convins că israelienii sunt cei care frânează procesul de pace.

Pe 25 aprilie, diplomatul american a fost înregistrat afirmând că dacă politicienii de la Tel Aviv nu vor fi în favoarea soluției americane „a celor două state”, atunci Israelul va deveni un „stat al apartheidului”, unde palestinienii vor rămâne cetățeni „de mâna a doua”.

La rândul său, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a declarat că reconcilierea cu Hamas nu este de natură să împiedice negocierile de pace dintre cele două părţi, obiectivul său rămânând acelaşi – crearea unui stat palestinian independent, care să trăiască în pace alături de Israel.

Nadia Hijab este autoarea cărţilor „Womanpower: The Arab Debate on Women at Work” şi „Citizens Apart: A Portrait of Palestinians in Israel”. În anul 2010 a înfiinţat Al-Shabaka: The Palestinian Policy Network, un think-thank care reuneşte peste 60 de autori, specialişti şi experţi palestinieni din întreaga lume.