Intențiile ascunse din spatele lui Frans Timmermans

Reacții dure din partea mai multor europarlamentari români după discursul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, la adresa României. „Ceea ce e bun și constituțional în orice stat european, este antidemocratic în România”, spune eurodeputatul PSD, Victor Boștinaru. „Fariseismul european și-a arătat ieri fața în comisia LIBE”, completează Norica Nicolai.

Citește și: Renate Weber: La umbra MCV a fost creat un monstru

„Prestația prim vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, s-a bazat pe generalități, pe aluzii și pe evaluări de natură politică. Statul de drept se bazează întâi de toate pe respectul Constituției și pe implementarea deciziilor Curții Constituționale a României, ceea ce s-a întâmplat la toate modificările legislației din țara noastră. Acestea au fost trimise, unele și de trei ori, la CCR și de fiecare dată când au fost obiecții s-au produs modificări.

În toată evaluarea domnului Timmermans referitor la reformele din Justiție și la funcționarea statului de drept din România, acesta  a eșuat în a menționa că, în toată perioada de monitorizare în cadrul MCV, nu s-a  făcut niciodată referire la abuzurile comise de magistrați, la încălcările legislației și nevoia de a îndrepta aceste derapaje.

În plus, nu a existat niciodată trimitere la protocoalele secrete încheiate de SRI cu diverse instituții ale puterii judecătorești, iar domnul Timmermans știa.

Aceste protocoale secrete au anulat sau limitat independența unor judecători, au neutralizat acțiunea legală a unor procurori, iar asta nu mai e doar o problemă a Parlamentului României, ci e o chestiune ce ține de independența puterii judecătorești.

Modificările aduse la legile Justiției se bazează pe dreptul suveran al Parlamentului național de a legifera. În România, în contrast cu Polonia și Ungaria, toate dezbaterile au fost transparente și au durat mai bine de un an, iar CCR a fost de fiecare dată implicată.

Refuz să cred că statul de drept se poate face desconsiderând Constituția. Nimeni nu vrea să reducă intensitatea luptei anticorupție. Dimpotrivă, oamenii responsabili au pus în discuție modul în care abuzurile și punerea în aplicare a protocoalelor secrete au condus la încălcarea brutală a drepturilor și libertăților cetățenești.

În Parlament și la Guvernul României s-a spus răspicat că, dacă raportul Comisiei de la Veneția va pune în discuție anumite modificări, cele două instituții le vor analiza cu bună credință și vor găsi soluția adecvată. Nu putem să anticipăm cum va arăta acest raport.”, a declarat Victor Boștinaru pentru Q Magazine.

Banii și statul de drept

„Domnul Timmermans a dat dovadă de lipsă de obiectivitate. A avut o conduită pur politică. Să vorbești despre opinia Comisiei de la Veneția, care nu este una definitivă, ci una premergătoare, ca despre un dat spune foarte multe despre ce își dorește domnul Timmermans.

În spate se ascund atât intențiile pe care le are grupul Popularilor Europeni, cât și Comisia Europeană, de a introduce acest criteriu al statului de drept pentru alocarea fondurilor europene. Dacă vor reuși să facă acest lucru, toate statele care sunt suspicionate de un comportament contrar articolului 7, vor pierde banii europeni care vor fi alocați în viitoarea planificare bugetară.

Această condiționalitate este absolut nedemocratică, pentru că nu are nicio definiție la nivel european. Comisia ar trebui să introducă un mecanism de evaluare a statului de drept pentru toate statele UE și nu doar selectiv pentru două trei state. Și acum există un raport realizat de un deputat olandez care propune ca sumele neutilizate într-un stat membru să fie redistribuite.

Îngroziți de faptul că nu au niciun calcul al impactului financiar al Brexitului, foarte mulți caută soluții pentru alimentarea bugetului european, introducând criterii parazitare.”, susține Norica Nicolai pentru Q Magazine.

Despre Mecanismul de Cooperare și Verificare, în Parlamentul European, nimeni nu suflă o vorbă. Deși România a îndeplinit condițiile pentru a fi ridicat, oficialii europeni au modificat de fiecare dată țintele, în funcție de interesele politice, susține europarlamentarul Norica Nicolai.

„MCV-ul a fost o eroare. Este o formulă politică care nu are niciun fel de suport în tratate. Este absolut depășit și este un exemplu de abordare hegemonică în dreptul european. În momentul în care a fost agreat, au fost două patru bencmarkuri pe care România le-a îndeplinit. Ulterior, fiecare a mai imaginat câte ceva de făcut pentru România, în funcție de interesele politice.

Trebuie să rămânem împreună, în comunitatea europeană, dar nu oricum, ci respectând un standard de criterii democratice și nediscriminând alte țări care par mai slabe.

Nu mai trebuie să fim copilul ascultător, să stăm în ultima bancă, să scoatem batista și unghiile la control. Ăsta e un reproș care trebuie făcut Bucureștiului și nu Bruxellesului. Acest dublu standard, acest tip de fariseism european e deranjant.”, susține Norica Nicolai.

„MCV-ul trebuia încheiat de multă vreme. A fost atât de vag definit și criteriile sale s-au schimbat de fiecare dată atât de mult încât a devenit un instrument politic foarte convenabil unora dintre statele membre ale UE. Ori aplicăm aceleași criterii tuturor statelor din Uniune, ori renunțăm la MCV pentru România și Bulgaria.

Comisia Europeană trebuie să privească la fapte, nu la declarațiile partizane. Premierul Viorica Dăncilă sigur va face referire miercuri în plenul Parlamentului la modul în care modificările legislative au avut sprijinul Curții Constituționale și la modul în care soluțiile adoptate în România sunt, pe alocuri, transpuneri ad litteram ale unor soluții din state membre UE. Ori ceea ce este european și constituțional în alte părți, nu poate fi nedemocratic sau problematic în România.”, conchide europarlamentarul PSD, Victor Boștinaru pentru Q Magazine.

Premierul Viorica Dăncilă se întâlnește marți la ora 16.30 cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. Ministrul Justiţiei a anunţat că va participa şi el la discuţie și că îi va cere lui Timmermans să depăşească „faza îngrijorărilor” şi să discute punctual.

Miercuri,3 octombrie, în Parlamentul European va avea loc o dezbatere asupra protestelor  din 10 august, la care este invitat să participe şi premierul României.