Mega-scandal politic: Compania Uber a corupt mari lideri mondiali

Un nou scandal de proporții epice explodează în această seară, după ce publicația britanică The Guardian anunță că a intrat în posesia a peste 124.000 de documente confidențiale care scot la lumină tentative de corupere – reușite ori nu – ale unor mari lideri politici de către cunoscuta companie de ride-sharing Uber.

• Q MAGAZINE FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU ALEXANDRU BALAN. PION. SPION. TRĂDĂTOR
• CCR dă câștig de cauză AUR: numirea membrilor CA din SRTv și SRR este neconstituțională
• Criza facturilor neplătite lovește economia
• Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
• Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat

În documente apar numele lui Joe Biden, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și multe altele. Manevre oculte ale companiei au fost făcute, conform documentelor, și în România.

Documentele scurse trag draperiile de pe metodele folosite de Uber pentru a pune bazele imperiului său. Una dintre cele mai mari platforme de lucru din lume, Uber este acum o companie de transporturi urbane de 43 de miliarde de dolari, care efectuează aproximativ 19 milioane de călătorii pe zi. Fișierele acoperă operațiunile Uber din 40 de țări într-o perioadă în care compania a devenit un gigant global, distrugând serviciul tradițional de transport cu taxiul în multe dintre orașele în care își desfășoară activitatea.

The Guardian a condus o investigație globală asupra fișierelor Uber scurse, împărtășind datele cu organizațiile media din întreaga lume prin intermediul Consorțiului Internațional al Jurnaliştilor de Investigație (ICIJ). Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, vor publica în zilele următoare o serie de rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic.

Scurgerile de fișiere secrete dezvăluie modul în care gigantul tehnologic Uber a încălcat legile, a păcălit poliția, a exploatat violența împotriva șoferilor și a făcut lobby în secret pe lângă guvernele lumii în numele expansiunii sale globale agresive, scrie The Guardian.

Dezvăluirile acoperă o perioadă de cinci ani în care Uber a fost condus de co-fondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să introducă serviciul de transport cu taxiul în orașe din întreaga lume prin forță brută, chiar dacă asta însemna încălcarea legilor și a reglementărilor privind taxiurile.

Datele arată cum Uber a încercat să obțină sprijin prin curtarea discretă de prim-miniștri, președinți, miliardari, oligarhi și baroni mass-media.

Fișierele, care acoperă perioada 2013-2017, conțin mai mult de 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage și mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări de uz intern între Kalanick și echipa sa de directori de top.

Scurgerea conține și comunicări între Kalanick și Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania în Franța pe când era ministrul economiei, permițând Uber acces frecvent și direct la el și la personalul său. Macron pare să fi făcut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunând chiar companiei că a intermediat o „înțelegere” secretă cu oponenții săi din cabinetul francez.

Pe când era vicepreședinte, Joe Biden, un susținător al Uber la acea vreme, a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul de la Davos, iar Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: „I-am pus pe oamenii mei să-l anunțe că fiecare minut întârziat este un minut mai puțin pe care îl va petrece cu mine.”

De la Moscova la Johannesburg, finanțate cu fonduri de capital de risc fără precedent, Uber a subvenționat puternic călătoriile, seducând șoferii și determinând pasagerii să acceseze aplicația cu stimulente și modele de prețuri care nu ar fi fost sustenabile, în mod normal.

Uber a subminat piețele consacrate de taxiuri și a făcut presiuni asupra guvernelor pentru a rescrie legile, pentru a ajuta la deschiderea drumului către un model de lucru bazat pe aplicații, care a proliferat de atunci în întreaga lume.

În încercarea de a înlătura reacțiile dure împotriva companiei și de a obține modificări ale legislației privind taximetria, Uber a plănuit să cheltuiască 90 de milioane de dolari în 2016 doar pentru lobby și relații publice, sugerează un document.

Strategia sa presupunea adesea trecerea peste capetele primarilor de orașe și ale autorităților de transport, mergând direct la vârful puterii.

Pe lângă întâlnirea cu Biden la Davos, directorii Uber s-au întâlnit față în față cu Macron, premierul irlandez Enda Kenny, premierul israelian Benjamin Netanyahu și George Osborne, cancelarul Regatului Unit la acea vreme.

În timp ce întâlnirea de la Davos cu Osborne a fost publică, datele arată că șase miniștri conservatori din Marea Britanie au avut întâlniri secrete cu Uber.

Uber a obținut sprijinul unor figuri puternice din locuri precum Rusia, Italia și Germania, oferindu-le stimulente financiare și transformându-i în „investitori strategici”.

Și, în încercarea de a manipula dezbaterile politice, a plătit academicieni proeminenți cu sute de mii de dolari pentru a livra cercetări care să susțină afirmațiile companiei cu privire la beneficiile modelului său economic.

În e-mailurile interne, personalul se referea la practici ilegale ale Uber sau la alte forme de nerespectare a reglementărilor, în țări precum Turcia, Africa de Sud, Spania, Republica Cehă, Suedia, Franța, Germania și Rusia.

În acest context, Uber a dezvoltat metode sofisticate pentru a împiedica intervenția legii. O asemenea metodă era cunoscută la Uber drept „butonul de întrerupere”. Când un birou Uber a fost percheziționat, directorii companiei au trimis prompt instrucțiuni personalului IT să blocheze accesul la principalele sisteme de date ale companiei, împiedicând autoritățile să adune dovezi.

Fișierele scurse sugerează că tehnica, aprobată de avocații Uber, a fost desfășurată de cel puțin 12 ori în timpul raidurilor poliției în Franța, Țările de Jos, Belgia, India, Ungaria și România. 

Ce spunea Tăriceanu despre Uber în 2019

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu posta în 2019 un mesaj extrem de interesant pe Facebook în ceea ce s-ar putea numi una dintre războaiele momentului: cel dintre UBER și taximetriști tradiționali. Liderul ALDE se declara, astfel, solidar cu modul în care taximetriștii își apără profesia, dar avertizează că viitorul apropiat aparține taximetriei digitale.

„Mărturisesc cu onestitate că una dintre profesiile care m-au intimidat dintotdeauna este cea de șofer de taxi. Mereu în goană de la un client la altul, într-un trafic infernal, pe drumuri de coșmar, obligat să calci des regulile de circulație pentru că ai un client grăbit și nervos, dar și cu gândul că dacă rămâi fără permis, rămâi fără pâine o lună sau trei. Trăind zilnic cu spaima că nu vei face plafonul ca să dai obolul firmei și să-ți rămână și ție ceva să duci acasă… Hotărât lucru, e pâine amară de mâncat în taximetrie. Tocmai de aceea, sunt alături sufletește de șoferii de taxi și le înțeleg nemulțumirea față de rivalii de la UBER; e firesc ca oamenii să își apere ”felia”.

Și totuși…

Mi-e teamă că problema e mai complicată decât pare, pentru că progresul e nemilos, adesea. În secolul 18, un englez a inventat războiul de țesut cu aburi, iar în următorii 10 ani industria de profil a crescut de peste 10 ori. Numai că țesătorii tradiționali nu au fost prea încântați de concurența mecanizată, iar lupta lor a inclus devastarea halelor industriale și distrugerea mașinilor, în semn de protest. Până într-acolo încât, în scurt timp, britanicii au dat o lege care pedepsea cu moartea pe oricine distrugea vreo mașină industrială. Țesătorii au trebuit să înțeleagă și să se adapteze vremurilor.

La fel cum s-a întâmplat și cu tipografii de la noi după revoluția din decembrie, când presa a introdus sistemele computerizate și o întreagă categorie profesională s-a văzut fără obiectul muncii în scurtă vreme.

La această oră, taximetria reprezintă o afacere de 108 miliarde de dolari la nivel mondial, partea taximetriei digitale, cum i se mai spune, UBER, Didi, Lyft șamd, fiind de 36 de miliarde de dolari.

Numai că un studiu al companiei Goldman Sachs relevă că în următorii 11 ani, industria taximetriei va atinge 285 de miliarde de dolari, iar felia taximetriei digitale va ajunge majoritară. UBER, mai mult decât o concurență, reprezintă o provocare pentru taximetria tradițională și un îndemn la adaptare la noile vremuri.

Așa că, haideți să găsim o formulă în care cele două să fie complementare într-o competiție corectă din care să câștige în primul rând cetățeanul. De la UBER așteptăm garanții că au șoferi atestați și că viața noastră este în siguranță în mâinile lor. De la taximetria clasică așteptăm să aibă același fel de răspuns rapid la observațiile noastre privitoare la șoferi, mașina, cursa, iar cei care nu rezistă la o relație bună cu clientul să fie obligați rapid să respecte regulile pe care singuri vi le-ați fixat. Nu uitați că pe clientul vostru, fie al taximetriei clasice, fie al UBER, îl interesează mai puțin ce scrie pe plăcuța de pe mașină, ci îl interesează siguranță, confort și respect”, scria Călin Popescu Tăriceanu.