Purtătorul de cuvânt al patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis Q Magazine că în urma cercetărilor întreprinse de Arhiepiscopia Bucureștilor, preotul Visarion Alexa, acuzat de o enoriașă că i-ar fi făcut avansuri sexuale, a recunoscut fapta.
- România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
- Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
- Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
- Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
- Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
„Comisia de disciplină din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor i-a solicitat în aceste zile preotului Visarion Alexa o declarație personală pe marginea faptelor de care a fost acuzat recent.
Acesta a recunoscut fapta incriminată de probatoriul consemnat și în stenogramele devenite publice, refuzând să ofere însă detalii amănunțite și invocând faptul că avocata sa l-a sfătuit să fie reținut în declarații.”, portivit Patriarhiei.
Măsurile prompte luate de Arhiepiscopie, singurele posibile și statutare până la pronunțarea sentinței de instanța judecătorească sunt următoarele:
– suspendarea de la slujire (oprirea totală de la săvârșirea celor sfinte, adică interdicția de a oficia orice serviciu religios)
– retragerea funcției de paroh (nu mai are dreptul de a semna niciun document al parohiei de care aparține și de a se implica în niciun act administrativ)
– obligația de a informa constant, cu celeritate și sinceritate Centrul eparhial (Arhiepiscopia) despre evoluția cercetărilor judiciare cu privire la acuzațiile ce îi sunt aduse.
Odată cu pronunțarea sentinței judecătorești de la sfârșitul perioadei de control judiciar, ținând cont riguros de motivația sentinței și de gravitatea acesteia, Arhiepiscopia Bucureștilor, prin Comisia sa de disciplină, va comunica la rândul ei sancțiunile pe linie bisericească ce vor fi aplicate preotului Visarion Alexa, sancțiuni direct proporționale cu faptele dovedite din punct de vedere judiciar.
„Poziția Bisericii, poziția creștină, este totdeauna, în mod natural și subînțeles, favorabilă celui vulnerabil și oricărei persoane care ajunge să fie victima unui abuz de orice fel.
Biserica este, în același timp, și spațiul moralmente terapeutic de îndreptare și vindecare prin pocăință sinceră a absolut oricui.
Dumnezeu să-i întărească și să-i mângâie sufletește pe toți cei afectați de această situație adânc tulburătoare!”, a declarat Vasile Bănescu, în numele Patriarhiei Române.
Acuzațiile
Poliţiştii din București au fost sesizați, prin plângere, de o femeie, că preotul în vârstă de 46 de ani ar fi agresat-o sexual. Visarion Alexa a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, după care instanța a dispus controlul judiciar.
Romania TV a prezentat filmul incidentului, aşa cum apare acesta în dosar, pe baza declaraţiilor, conform unor surse judiciare.
DISCUȚIA ȘOCANTĂ DUPĂ GESTURILE INTERZISE DIN TIMPUL SPOVEDANIEI
Preot: Ți-a fost rău?
Victimă: Cum adică?
Preot: Păi am simțit că te-ai relaxat un pic. Erai tare stresată cu povestea ta.
Victimă: Păi și asta credeți că am nevoie? Mai ales că dumneavoastră m-ați atins în zona intimă. Mi-ați atins vaginul. Asta produce detensionare (…)
Preot: Te deranjează că te-am atins? (…)
Victima: Ca și preot m-ați atins sau ca prieten?
Preot: Ca prieten…
Victima: Dar că s-a întâmplat într-un loc sfânt?
Preot: Nu te stresa, sfânt e tot universul, e făcut de Dumnezeu. (…)
Victima: Vreau să știu treaba cu dicționarul… Și explicațiile. Corpul meu s-a simțit ca la inventar. Mâinile dumneavoastră pe pielea feselor mele, pe abdomen, pe sâni, în partea intimă…
Preot: (…) E un gest de afecțiune, nu inventar.
Victima: E un gest de afecțiune din partea dumneavoastră că v-ați bucurat mai mult de atingeri mai ales că eu încercam să vă opresc și repetam că nu e voie. Corpul meu fiind inert, mai ales că sunteți preot și totul a avut loc într-un lăcaș sfânt. Și m-ați și împărtășit.
Preot: (…) Să nu cazi în ispita dorinței de a te răzbuna. Răzbunarea rănește și pe alții, dar mai ales pe tine.
PREOT: ERAM PREA CONCENTRAT PE SÂNUL EI
Fiind audiat în calitate de suspect, Alexa Visarion a recunoscut că, ulterior spovedaniei, a îmbrățișat-o pe persoana vătămată. (…) Tricoul persoanei vătămate s-a ridicat, moment în care i-a atins pielea în zona lombară, a mângâiat-o pe spate, pe sub tricou, a arătat că i-a palpat sânul, apăsând-o și că nu-și mai amintește dacă a sărutat-o pe ureche întrucât eram prea concentrat pe sânul ei“ (…) Ulterior, și-a introdus mâna pe sub bluză și i-a atins sânii, i-a forțat bata blugilor, a reușit să ajungă cu mâna în zona vaginului, sub lenjeria intimă.
Suspectul a arătat că și-a retras mâna din pantalonii persoanei vătămate, timp în care mâinile persoanei vătămate erau tot pe umerii săi și a direcționat-o în zona sa intimă pe deasupra hainei preoțești, moment în care persoana vătămată și-a retras mâna (…) Suspectul a arătat că la final persoana vătămată era tulburată și că și-a dat seama că aceasta este tulburată în momentul în care și-a retras mâna. Totodată, suspectul a arătat că s-a lăsat ispitit.
Câteva idei pe marginea tristei poveşti cu preotul Visarion Alexa
„Abuzul, păcatul, căderea sunt ale omului, pe persoană fizică. Nu ale Bisericii în ansamblu, nu ale preoţilor sau credincioşilor în general şi nu ale adevărurilor de credinţă sau ale Legii – predicate, de altfel şi de cel căzut – chiar dacă mulţi dintre cei ce jubilează cu masca indignării pe chip la cele întâmplate sunt interesaţi mai cu seamă de a dărâma Biserica şi credinţa, nu de preotul X.”, scrie Paul Anice într-o postare pe contul său de Facebook.
„Indignarea pe care o generează – şi e normal să o genereze – faptele şi păcatul în discuţie nu dovedesc că învăţăturile de credinţă şi poruncile sunt greşite, ci dimpotrivă, probează că ele sunt adevărate: pentru că în numele lor, în temeiul lor ne indignăm astăzi. Dacă învăţăturile despre înfrânare, adulter, păcat şamd ar fi fost greşite, nu s-ar mai indigna azi cei care sunt indignaţi. Iar cei care le cred greşite – cei care luptă împotriva lor, a adevărurilor de credinţă – sunt la fel de ipocriţi precum spun ei despre preotul căzut: se prefac indignaţi, dar în sinea lor sunt satisfăcuţi, pentru că indignarea asta se răsfrânge inevitabil asupra celorlalţi preoţi, asupra întregii Biserici, asupra învăţăturii ei şi credinţei ei.
Cele întâmplate ne arată că nu învăţătura Bisericii greşeşte, ci omul X, atunci când nu se ridică la nivelul ei, când o calcă. Omul X e cel ipocrit, nu Biserica. Fapta lui personală, iar nu adevărul predicat.
Că e smintitor pentru mulţi? Evident! Învăţătura e puternică atunci când vezi şi modelele. Dar când înlocuim sfinţii cu idoli şi icoanele cu imagini fotoşopate ale câte unui star duhovnicesc, va plăti nu doar cel ce sminteşte, ci şi cei smintiţi. La urma urmei acum se face iar o cernere, între cei care uşor se smintesc, şi cei care, dimpotrivă, se trezesc şi se întăresc.

Pe cât m-a întristat toată povestea asta (pentru durerea Bisericii ca trup, mai ales, şi abia apoi pentru cei implicaţi direct sau colateral), pe atât nu m-a îndoit deloc în credinţă. (Ceea ce nu înseamnă că sunt invulnerabil la înşelare şi sminteală – dar probabil nu în astfel de scandaluri se află punctele mele slabe în care să risc să mi se clatine credinţa).
Un alt lucru: nu trebuie să judecăm. Şi totuşi, nu-i pot acuza pe cei care o fac şi e cumva cinstit să o fac şi eu, la rândul meu (ceea ce nu înseamnă că fac bine). Pentru că sună ipocrit să ţinem lecţii creştineşti de nejudecare în cazul preotului Visarion, dar în alte cazuri – politicieni, vedete, persoane publice, miliardari, jurnalişti – să judecăm cu prea plin. Nu m-am sfinţit brusc în cazul preotului Visarion, după ce i-am boscorodit pe Mândruţă, Liiceanu, Soros sau Iohannis. Nu trebuie să judecăm, e adevărat, dar pe nimeni, nu pe alese.
Şi ultimul detaliu: cei care au o mare bucurie în a ataca Biserica şi habotnicii şi habotniciile ei, se fac că nu văd că cel care a comis-o este unul de-al lor. Nu a călcat în strachină vreunul dintre clericii retrograzi, acri ori ţepoşi, nici vreunul din popii prăfuiţi, ci fix un preot liberal, un favorit al Digi, #rezist, provaxx, duhovnicia cool, omul frumos, din gaşca frecventabilă. Dar o dată căzut, a redevenit omul Bisericii care… , iar habotnicii prăfuiţi vor încasa şi ei la pachet, în contul lui.
Culmea că dacă ne uităm în istorie, nici măcar nu e un caz atât de singular şi semnificativ; şi-n paterice găsim mari asceţi care cad în păcate sexuale (adesea după ce căzuseră mai întâi în patima mândriei – oare să fie şi în cazul de faţă valabil?). Unii s-au ridicat şi s-au sfinţit după cădere, alţii nu.
Să ne ridice şi să ne ierte Dumnezeu pe toţi!”
















































