Se redeşteaptă din dureroasa-i letargie conştiinţa naţională

Acum 200 de ani, în zilele de 6/8 martie Tudor Vladimirescu ajunge la Slatina cu 800 de ostași.

În 10 martie citește o proclamație care arată că revolta oamenilor a fost provocată de suferințele îndurate „de o sută de ani încoace”. Norodul îşi cerea „dreptăţile” cele „călcate şi acoperite de către cei mai mari ai noştri, cărora de le vom zice lupi nesăţioşi, nicicum nu greşim”. Conducătorul rosteşte îndemnul: „să pierim sau să dobândim dreptăţile strămoşeşti”, relatează Mircea T. Radu în lucrarea „Tudor Vladimirescu şi revoluţia din Ţara Românească”.

La 16 martie 1821 intră cu oastea în Bolintin, iar la 21 martie îşi instalează tabăra de luptă la Cotroceni, potrivit lucrării „Istoria României în date”. În aprilie 1821, sub titlul „Cererile norodului românesc”, Tudor Vladimirescu face cunoscut programul revoluției.

• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
• Grindeanu: Cer secretarilor de stat și prefecților PSD să își prezinte demisiile
• Proiectul de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice a intrat în procedură de urgență
• Gruia Stoica, GFR: Autoritățile invocă raționalizarea consumului de energie și, în același timp, favorizează transportul cu cel mai mare consum de motorină
• AUR și PSD, front comun împotriva Guvernului Bolojan. 5 mai, data votării moțiunii de cenzură

Să ne amintim…

O expoziţie dedicată împlinirii a 200 de ani de la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu poate fi vizitată la Palatul Suţu, începând din 3 martie până la 27 iunie 2021.

Potrivit unui comunicat al Muzeului Municipiului București remis Q Magazine, expoziția se axează pe conjunctura perioadei 1806 – 1821 şi personalitatea lui Tudor Vladimirescu, transformarea sa într-un erou naţional începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Unul dintre obiectivele principale ale expoziţiei este punerea în discuţie a impactului acestei mişcări sociale în domeniul artelor vizuale şi producţiei artistice rezultate.

Itinerariul expoziţional urmăreşte trei direcţii pornind de la contextul sfârşitului de secol al XVIII-lea şi începutului de secol al XIX-lea, marcat de războaiele ruso-austro-turce şi de revoluţia sârbă, complicat de interesele geopolitice din zonă.

Cea de-a doua secţiune oferă o scurtă privire asupra culturii materiale a perioadei, ce subliniază apartenenţa slugerului Tudor la administraţia fanariotă şi legăturile sale comerciale atât în Imperiu, cât şi cu Viena şi Sankt Petersburg, ambianţa otomană în care Vladimirescu a activat oferind o cheie aparte de interpretare a revoluţiei.

Ultima parte a expoziţiei, dedicată memorializării celui ce va ajunge element identificator pentru momentul 1821, este şi cea mai semnificativă.

„Dat fiind faptul că evenimentele din a doua jumătate a secolului XIX, ce au avut ca scop crearea unui stat naţional român, se vor constitui pe bazele mişcărilor anterioare, imaginea lui Tudor Vladimirescu şi momente-cheie ale desfăşurării evenimentelor, cum ar fi traversarea Oltului, vor prinde contururi concrete şi stereotipe în lucrări precum litografiile comandate de colonel Dimitrie Papazoglu, portretele semnate de Theodor Aman, lucrările lui Oscar Obedeanu sau statuaria prezentă în diverse oraşe ale României actuale”, se precizează în comunicat.

Expoziţia a fost realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional Belgrad şi Muzeul Naţional de Istorie din Atena.