Există în realitate un pericol de foamete?
Care este cauza: scăderea producţiei mondiale, reorientarea cerealelor către producţia de biodiesel, interesul fondurilor speculative? FMI anticipează pentru 2011 riscuri de creştere a preţurilor pentru alimente şi energie în România, generate de o posibilă „revitalizare" a preţurilor mărfurilor pe plan mondial, iar continuarea deprecierii monedei naţionale ar pune o presiune suplimentară pe rata inflaţiei.FMI mai arată că o continuare a deprecierii monedei naţionale ar genera, de asemenea, presiuni asupra preţurilor de consum.Potrivit unui raport al Citi, deprecierea leului şi creşterea preţurilor la alimente sunt cei mai importanţi factori de risc în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, aceasta făcând ca BNR să aibă în continuare o sarcină dificilă.Rata inflaţiei s-a plasat la 7,96% anul trecut, după ce preţurile au urcat cu 0,5% în decembrie, iar avansul a fost aproape dublu faţă de nivelul raportat în 2009, în special din cauza majorării TVA şi a scumpirilor la anumite alimente, combustibili, tutun şi servicii.La alimente, cea mai mare creştere de preţ a fost consemnată la cartofi (45%), iar scumpiri importante au mai fost înregistrate şi la alte produse alimentare, cum ar fi legume şi conserve de legume (22,48%), fructe proaspete (18%), ulei comestibil (21%) şi miere (10,3%). O speculă a marilor comercianţiSorin Minea, preşedintele Romalimenta, este de părere că dacă va exista, în acest an, o majorare a preţului alimentelor, aceasta va fi nesemnificativă.
El estimează că preţul cerealelor va scădea în a doua jumătate a anului, pe fondul cererii scăzute. „Anul trecut, preţurile au fost umflate artificial, a existat interesul de a se vinde la preţuri umflate.Fluctuaţiile preţurilor la alimente vor fi neglijabile, nu există loc pe piaţă de alte creşteri.La cereale vor scădea preţurile în a doua jumătate din 2011, pentru că nu există cerere, produsele la care au crescut în România preţurile nu sunt sezoniere, sunt trufandale, de import.Pâinea s-a scumpit, pe fondul vânzării grâului la un preţ mai mare decât cel real. În privinţa zahărului şi a uleiului, România nu mai este producător de multişor, iar preţurile acestor produse au crescut în Europa", a declarat Minea pentru Q Magazine.
Minea numeşte anunţata criză a alimentelor ca fiind „o chestie de voinţă, o speculă a marilor comercianţi".Pe de altă parte, anunţul privind creşterea preţului alimentelor va majora consumul, ceea ce ar putea produce scumpiri.Potrivit lui Minea, totul este o acţiune coordonată.El este de părere căRomânia e capabilă să-şi acopere consumul cu producţia proprie, iar în Europa există o supraproducţie. „
Există clienţi ai băncilor care, după falimentul imobiliarelor, au explodat preţul la cereale.Nicio bancă nu va spune că a făcut speculaţii pentru a-şi recupera banii pierduţi. Acest preţ nu este real.Preţurile la carne au rămas constante până la sfârşitul anului.DacăFMI ordonă creşterea preţurilor la alimente, sigur că vor creşte.
FMI vrea să-şi ia banii împrumutaţi cu profit.DacăFMI a dat bani ţărilor cu preţuri mari la cereale, are tot interesul să menţină preţul mare.Mi se pare stupid scandalul de acum privind creşterea preţurilor.Sunt oameni foarte deştepţi, care pot aduce criza alimentelor, se creează panică şi nu se mai vede altceva.
Iar dacă oamenii aud că preţul creşte, vor cumpăra", a spus Minea.El respinge afirmaţiile conform cărora preţul alimentelor din România ar fi mai mare decât în alte ţări UE, explicând că se compară cele mai scumpe produse, de calitate superioară, din România cu produse promoţionale şi de proastă calitate din Germania.Pe de altă parte, şeful Romalimenta deplânge şi nivelul ridicat al TVA, taxă mult mai redusă decât în celelalte ţări Europene. „Nu preţul de producător este mare în România, ci impozitul.Ieftin în România este preţul de producţie", a mai spus Minea.
De aceeaşi părere este şi Aurel Popescu, preşedintele Rompan.El crede că preţul materiilor prime a crescut, ca urmare a investiţiilor masive ale unor fonduri în piaţa de cereale. „Fonduri de investiţii care nu mai au ce face pe piaţa de imobiliare iau sute de mii de tone de cereale, pe care, evident, le vând mai scump", a declarat Aurel Popescu pentru Q Magazine.El este de părere că preţul alimentelor va creşte în funcţie de cerere, însă spune că o scumpire a pâinii este vitală pentru burutării, care cumpără materia primă mai scump. „E clar că este necesar să crească preţul pâinii, pentru că preţul materiilor prime a crescut de două ori şi jumătate.
Dacă nu, brutăriile vor fi închise.Este un context mondial, şi aici nu poate interveni decât OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului – n.r.). În ţară, lucrurile pot fi controlate de stat prin două măsuri: să reducăTVA-ul la pâine la 20% şi să scoată grâu de la rezerva de stat", a explicat Popescu.Deputatul de NeamţCuliţă
Tărâţă, unul dintre cei mai mari investitori români din domeniul agriculturii, estimează pentru acest an o creştere a preţurilor la cereale cu încă 5-10%.Asta după ce, spune el, din toamnă până în prezent, acestea s-au scumpit cu 15-20%. „Criza alimentară s-a accentuat şi se accentuează, atât timp cât avem trei milioane şi jumătate de hectare de teren nelucrat.Subvenţiile la grâu sunt inferioare UE.O altă problemă, TVA-ul la cereale este extrem de mare, am iniţiat o lege privind taxarea inversă, care oferă un control asupra cerealelor din ţară şi a preţurilor, o fiscalizare în beneficiul ţării, taxarea legumelor la vamă.
Legea ar înlătura evaziunea fiscală, nu s-ar mai fura", a spus Culi?ăTărâţă pentru Q Magazine.El vede o soluţie privind consumul de cereale din producţia de energie bio. „Nu e voie să cultivăm cereale modificate genetic, însă acestea se cultivă în toată lumea. În România se pot cultiva între 500 şi un million de hectare de plante modificate genetic, care se pot folosi în energia verde", a explicat omul de afaceri.Dacă se ieftineşte preţul cărnii, atunci înseamnă că va fi dată gratuit, ne-a spus Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc.
Acesta a afirmat că, în ultimele trei săpxămâni, carnea de porc din import s-a ieftinit de la 1,5 euro pe kilogram carcasă la 1,12 euro.Caruz spune că ieftinirea a avut loc din cauză că producătorii germani au micşorat preţurile din momentul în care s-a anunţat că în această ţară s-a depistat carne de porc contaminată cu dioxină.Totodată, acesta apreciază că este greu să fie verificate toate importurile, deoarece o probă de dioxină costă 400 de lei. „Producătorii români vor dispărea.Intră în ţară carne din Germania, contaminată cu dioxină, China le-a oprit exportul, de aceea, carnea vine în România", a declarat Caruz pentru Q Magazine. România nu va intra în criză alimentarăRomânia nu va intra într-o criză a alimentelor, având capacitatea de a hrăni 80 de milioane de oameni, dar, dacă va ajunge într-o astfel de situaţie, ar fi din cauza „neatenţiei unora", a lenei şi a lipsei de iniţiativă, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. „
România nu e o ţară care să fie în criză decât din neatenţia unora.Este imposibil ca România să nu aibă grâu şi porumb. Şi dacă nu l-am semăna, tot ar răsări", a spus Tabără. Pe plan mondialBanca CentralăEuropeană este îngrijorată de creşterea preţurilor materiilor prime alimentare, care contribuie la majorarea inflaţiei, şi de capacitatea industriei agricole de a răspunde cererii mondiale, potrivit unui raport recent al instituţiei, preluat de AFP.Potrivit BCE, preţul grâului a urcat cu 91% de la începutul anului trecut şi până la sfârşit, pe fondul condiţiilor meteorologice nefavorabile agriculturii şi al măsurilor protecţioniste, cotaţiile porumbului au avansat cu 57%, din cauza reducerii producţiei şi a cererii susţinute din China, iar preţurile la soia şi zahăr au crescut cu 33%, respectiv 32% anul trecut.Avansul cererii în economiile emergente susţine creşterea preţurilor, potrivit BCE. În aceste regiuni, veniturile gospodăriilor avansează, iar alimentaţia se schimbă în favoarea produselor din carne, lapxe şi peşte.
Preţurile alimentelor pe piaţa mondială au atins un nivel-record la sfârşitul anului trecut, ca urmare a cotaţiilor mai mari ale zahărului, cerealelor şi oleaginoaselor, depăşind maximele din 2008, care au cauzat revolte soldate cu morţi în Haiti şi Egipx, a anunţat şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).Preţurile la alimente ar putea creşte şi mai mult, dacă recolta de cereale la nivel mondial nu se majorează „ semnificativ" anul acesta, a avertizat şi Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (OAA).Raportat la decembrie 2009, costul alimentelor a crescut cu 25%, din cauza cererii tot mai mari din China, a celei mai grave secete din ultima jumătate de secol în Rusia, a preţurilor-record la combustibili, dar şi din cauza utilizării porumbului în producţia de etanol.Producţia mondială de alimente va trebui majorată cu 70% până în 2050, în contextul creşterii populaţiei la 9,1 miliarde de persoane, de la circa 6,8 miliarde în prezent, potrivit OAA.













































