20 de ani de la atentatele care au schimbat lumea

Statele Unite ale Americii comemorează sâmbătă atentatele jihadiste de la 11 septembrie 2001 în jurul unui preşedinte, Joe Biden, fragilizat de sfârşitul haotic al războiului din Afganistan, declanşat în urmă cu două decenii ca represalii la aceste atacuri ale Al-Qaida care au bulversat începutul de secolul al XXI-lea, notează France Presse într-un comentariu transmis vineri, ciatat de Agerpres.

O comemorare în care durerea, emoţia supravieţuitorilor, a familiilor victimelor şi a martorilor rămân extrem de vii. Dar, în spaţiul a două decenii şi al unei generaţii, acest cataclism aparţine de acum şi Istoriei, iar tinerii americani din 2021 nu au uneori decât o conştiinţă parţială a lui, relevă experţi.

Preşedintele Biden nu va lua cuvântul pe parcursul zilei, urmând a fi difuzat un singur mesaj video, după cum a anunţat Casa Albă.

Nimeni nu se îndoieşte că această comemorare dureroasă a fost pregătită în repetate rânduri, după victoria din noiembrie, de democratul de 78 de ani care se prezintă drept reconciliatorul unei Americi fracturate.

Însă Joe Biden este fragilizat de dezastrul sfârşitului intervenţiei militare în Afganistan – întinsă din octombrie 2001 până la 31 august 2021 -, în timp ce Pentagonul şi Departamentul de Stat au fost luate pe nepregătite de înaintarea fulgerătoare a talibanilor.

Statele Unite, care au pierdut 2.500 de militari şi au cheltuit în jur de 2.000 miliarde de dolari în Afganistan, au lăsat această ţară pe mâna fundamentaliştilor islamişti pe care îi alungaseră din Kabul acum 20 de ani, acuzându-i că îl adăposteau pe liderul Al-Qaida, Osama Bin Laden, ucis apoi în mai 2011 în Pakistan.

Recentul atentat de la 26 august, revendicat de aripa afgană a grupării Stat Islamic, în care au fost ucişi 13 militari americani la aeroportul din Kabul, în plină operaţiune de evacuare, a tulburat opinia publică. Aceşti tineri în uniformă, bărbaţi şi femei, erau, cei mai mulţi dintre ei, de-abia născuţi în momentul în care se declanşa conflictul afgan.

Moartea lor reaminteşte că America se află între amintirea încă vie pentru zeci de milioane de americani şi o memorie istorică şi instituţională pentru tânăra generaţie care nu a trăit momentul 11 septembrie şi îl evocă uneori în familie, la şcoală, în media.

Stephen Walt, profesor de relaţii internaţionale la Harvard, se întreabă chiar, în revista Foreign Policy, „cum va fi comemorat 11 septembrie la centenarul” din 2101?

Generaţiile care vor veni „îl vor vedea ca pe o tragedie spectaculoasă, dar în cele din urmă minoră, sau ca pe o cotitură fundamentală în traiectoria Statelor Unite şi a politicii internaţionale?”, se întreabă profesorul Walt, al cărui răspuns este că „semnificaţia unui fapt istoric ” depinde de cei care îl interpretează (…) americani, afgani, irakieni, saudiţi ori europeni.

Revista The New Yorker dezgroapă în această săptămână articole pe care le publicase la câteva zile după atentate: cel mai notabil este cel semnat de Roger Angell, un autor care avea 80 de ani în epocă, fiind suficient de bătrân pentru a putea compara 11 septembrie cu amintirile sale din tinereţe despre Pearl Harbor, Hiroshima sau asasinarea lui Kennedy.

„Atacul împotriva World Trade Center este fără precedent”, scria el în 2001. „Istoria înaintează într-un ritm implacabil şi vom fi în continuare confruntaţi cu noi cataclisme’, deplângea el.

Durerea provocată de evenimentele de la 11 septembrie rămâne, evident, foarte vie pentru familiile celor dispăruţi: „Am impresia că tocmai s-a întâmplat”, mărturiseşte Monica Iken-Murphy, văduva unui agent bursier în vârstă de 37 de ani care lucra la etajul 84 al turnului Sud.

Ea ţine la această ceremonie a aducerii aminte. Pentru tinerii născuţi după 11 septembrie este „important să ştie ce s-a întâmplat în acea zi, pentru că există o întreagă generaţie care nu înţelege cu adevărat”. Este necesar „ca amintirea şi istoria să rămână mereu vii”, subliniază ea în comentariul difuzat de France Presse.

Mesajul lui Biden

„Este pentru mine învăţătura principală din (evenimentele de la) 11 septembrie. Aceea că, atunci când suntem cei mai vulnerabili, unitatea este forţa noastră cea mai mare”, a declarat preşedintele american, filmat la Casa Albă, într-un mesaj de aproximativ şase minute.

Joe Biden şi soţia sa, Jill, vor trece astăzi prin cele trei locuri emblematice ale atentatelor de la 11 septembrie 2001: la New York, la sediul Pentagonului şi în statul Pennsylvania, unde s-a prăbuşit un avion deturnat de jihadişti în urmă cu douăzeci de ani.

Dar nu este prevăzut ca preşedintele, foarte criticat pentru modul în care a gestionat retragerea din Afganistan şi care se confruntă cu dificultăţi în lupta pentru a stopa pandemia de COVID-19, să ia cuvântul în public în cursul ceremoniilor prevăzute.

„Unitatea nu înseamnă că trebuie să credem cu toţii acelaşi lucru, dar este esenţial să ne respectăm reciproc şi să avem încredere unul în celălalt”, a mai spus Joe Biden în mesajul său video către o Americă profund divizată.

Expoziție de fotografii

Regizorul şi fotograful german Wim Wenders a inaugurat vineri la Londra o expoziţie cu fotografiile sale, apocaliptice însă pline de „speranţă”, realizate printre ruinele încă fumegânde ale turnurilor World Trade Center după prăbuşirea lor în urma unui atac terorist pe 11 septembrie 2001 la New York, relatează AFP, citată de Agerpres.

La 20 de ani după cele mai sângeroase atentate din istorie, regizorul a povestit că a vizitat, “traumatizat”, locul în care se aflau ruinele turnurilor gemene, la două luni după atacurile comise de organizaţia jihadistă Al-Qaida.

Vedere aeriană de la locul în care s-au prăbușit Turnurile Gemene și clădirile din jur afectate. Foto US Navy, Mate Eric J. Tilford

„Nu am ştiut cum să trăiesc cu asta şi am simţit că trebuie să plec şi asta m-a ajutat”, a spus el în timpul prezentării expoziţiei “Wim Wenders: Photographing Ground Zero”, deschisă până pe 9 ianuarie la Muzeul Imperial al Războiului din Londra.

„Am vrut ca acest loc să-mi spună ceva, să-mi transmită un mesaj. Şi a fost un mesaj paşnic, de speranţă”, a explicat el.

El a vorbit despre razele soarelui care luminau prin scheletele gigantice ale turnurilor gemene, în mijlocul ruinelor fumegânde pe un teren îngropat sub un strat gros de cenuşă.

„A apărut o frumuseţe suprarealistă şi am perceput-o ca pe un mare semn de speranţă că ceva frumos îşi va face apariţia”, a explicat el.

„Camera mea panoramică a surprins acest mesaj incredibil: ceva teribil, infernal, s-a întâmplat aici, dar vă rog să nu lăsaţi acest lucru să devină un motiv pentru şi mai multă ură”, a spus el. “Fie ca acest loc să fie pentru totdeauna un simbol al păcii şi al vindecării”, a mai spus el.

Omagiul adus de NATO

Militarii aliaților care face parte parte din NATO și-au exprimat solidaritatea și omagiul față de tragedia trăită de poporul american cu 20 de ani în urmă printr-un clip emoționant, în care apare și Simona Maierean, prima femeie din Europa ce a devenit comandant pe avioane militare de transport strategic, despre care Q Magazine a scris aici.

Ore și cifre

La ora locală 08:45 (n.r. – 15:45 ora României), un avion de pasageri B-767 al companiei American Airlines a lovit Turnul de nord (110 etaje) al complexului World Trade Center din New York.

Câteva minute mai târziu, la 9:03, un al doilea avion deturnat, un B-737 al companiei United Airlines, a lovit cel de-al doilea turn, Turnul de Sud.

Un alt grup de terorişti a prăbușit zborul American Airlines numărul 77 în Pentagon la ora 9:37 AM. Foto: DoD, Tech. Sgt. Cedric H. Rudisill.

Turnul de sud (WTC 2) s-a prăbuşit aproximativ la ora 9:59 AM, după ce a ars timp de 56 de minute într-un incendiu cauzat de impactul cu avionul.

Un al patrulea zbor, United Airlines 93, a cărui ţintă finală se presupune că ar fi fost fie Capitoliul, fie Casa Albă, s-a prăbușit lângă localitatea Shanksville, Pennsylvania la 10:03 AM, după ce pasagerii au intrat în luptă cu teroriștii.

Turnul de nord (WTC 1) s-a prăbuşit la ora 10:28 AM, după ce a ars timp de aproximativ 102 minute. La prăbușirea turnului de nord, resturile clădirii au avariat grav clădirea WTC 7. Integritatea sa structurală a fost compromisă şi mai mult de incendiile de după, iar clădirea s-a prăbușit mai târziu în acea zi, la ora 5:20 PM.

În atacurile de la 11 septembrie s-au înregistrat 2.996 de morți din 90 de țări, inclusiv cinci români, și a devenit cel mai sângeros atac străin din istorie comis pe teritoriul american. Bilanţul l-a depășit pe cel de la Pearl Harbor, din 1941, soldat cu 2.403 de morţi în rândul americanilor.

Cel puţin 200 de oameni au murit după ce au sărit din turnurile în flăcări și peste 400 de lucrători ai serviciilor de urgență care au fost prezenți la locul dezastrului au murit în timp ce încercau să salveze oameni şi să stingă incendii.

Peste 6.000 de oameni au fost răniți în atentatele din 11 septembrie.
Dintre cele aproape 3.000 de victime ale atacurilor, o treime încă sunt neidentificate. De fapt, abia în urmă cu doar câteva zile victimele cu numărul 1.646 și 1.647 au fost identificate, cu ajutorul unor tehnologii noi de secvențiere a ADN-ului.

Gruparea teroristă al-Qaida a coordonat şi a revendicat atacurile. Anterior, liderul grupării teroriste Osama bin Laden declarase jihad împotriva Statelor Unite, ceea ce a fost perceput drept principalul factor motivant pentru atentatori.

Cincisprezece dintre cei 19 oameni implicați în atentate proveneau din Arabia Saudită, restul erau din Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Liban. Unii au locuit o perioadă în Europa şi au putut să se integreze cu uşurinţă în Statele Unite.