Actual

76 de ani de la Pogromul de la Bucureşti. Filme în premieră, arhivă online, documente inedite despre suferinţa evreilor

Peste 150 de evrei ucişi, 60 răniţi, sute de magazine şi zeci de temple şi sinagogi devastate. Este un bilanţ tragic al unei prigoane în masă la care au fost supuşi evreii din Bucureşti, în timpul Rebeliunii legionare. Astăzi, un proiect multimedia inedit aduce laolaltă lucrări ale unor artişti internaţionali, o arhivă de cărţi, texte şi scrisori ale martorilor acelor zile cumplite.

În urmă cu 76 de ani, Bucureştiul era zguduit de o serie de violenţe. Evreii au fost ridicaţi din casele lor, din sinagogi, de pe stradă. Au fost arestaţi, adunaţi în centre în care au fost anchetaţi şi torturaţi de legionarii care doreau să preia întreaga putere în stat.

În decursul rebeliunii legionarii bucureșteni au arestat câteva mii de evre (bărbați și femei, între 15 și 85 de ani), care au fost adunați la centre unde au fost anchetați, maltratați și torturați de legionari cu scopul de a le confisca banii, bijuteriile și restul proprietăților.

Cel mai mare masacru a avut loc în pădurea Jilava, unde au fost împuşcaţi în jur de 90 de evrei.

90 de evrei, dintre cei torturați în centrele legionare de tortură, au fost încărcați în camioane, duși în pădurea Jilava, dezbrăcați și împușcați în cap. A doua zi, unii legionari s-au întors la fața locului pentru a aduna îmbrăcămintea celor uciși și lucrările dentare de aur.

Printre evreii asasinați în pădurea Jilava au fost farmacistul Alexandru Solomon, vicepreședinte al comunității evreiești din București, Ioshua Cuperștic, cantorul Templului Coral din București și Iacov și Iosef, fii rabinului Zvi Gutman. Rabinul Zvi Gutman a fost împușcat de două ori, dar a supraviețuit. Alt fiu al rabinului Zvi Gutman, rabinul Efraim Gutman este rabinul sinagogii “Iacov și Iosef Gutman” de la Tel Aviv.

Timp de o săptămână, la mansarda Casei Filipescu-Cesianu din Calea Victoriei sunt expuse, pentru prima oară în România, imagini cu lucrări semnate de artişti internaţionali, martori ai Pogromului de la Bucureşti: Hedda Sterne, Marcel Iancu, Willy Pragher.

Imagini pentru pogrom bucharest

Filmele documentare inedite, cu interviuri realizate inclusiv pe Skype, pot fi văzute acolo, scrie tvr.ro.

Pogromul nu a fost un eveniment izolat. În toate oraşele în care au avut loc represiuni sunt programate expoziţii şi evenimente care prezintă teribilele momente de atunci, prin ochii unor artişti martori sau supravieţuitori, din România şi din Republica Moldova.

Imagini pentru pogrom bucharest

Statistică

  • S-au numărat 120 de cadavre de evrei și încă 5 evrei au fost dați dispăruți (se presupune că și ei au murit).
  • Au fost devastate grav 1274 prăvălii, ateliere și apartamente evreiești în București.
  • După ce a înfrânt rebeliunea, armata a adunat 200 de camioane cu toate obiectele jefuite de legionari de la evrei, în afară de bani și bijuterii.
  • Federația Comunităților Evreiești din România a evaluat pagubele la suma de 383 milioane lei.
  • Numărul victimelor oscilează între 120 – 140 din câteva motive: evreii bucureșteni au numărat numai pe cei recunoscuți de ei ca membri ai comunității, dar evrei din provincie, necunoscuți la comunitatea din București n-au fost menționați. Nici evreii care și-au schimbat religia n-au fost numărați ca evrei, deși au fost victime la fel ca foștii lor coreligionari.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top