Marko Bela se poate retrage liniştit. Legea Educaţiei, constituţională

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a înregistrat o victorie importantă  la sfârşit de mandat, Curtea oferind şansa maghiarilor din România să studieze Istoria românilor şi Geografia în limba de origine.
Altfel spus, CCR a decis astăzi căLegea Educaţiei este în acord cu articolele din Constituţie, respingând sesizările depuse de parlamentarii PSD, PC şi PNL, dar şi  de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.Decizia este definitivă, iar legea va merge la promulgare. UDMR a ameninţat anul trecut partenerii de guvernare că în cazul în care nu găsesc soluţiile pentru  adopxarea acestei legii, Uniunea ar putea să părăseascăCoaliţia dupăCongresul ce va avea loc din februarie.
Presiunea UDMR nu a avut însă efect asupra  PSD, PC şi PNL. Problemele ridicate de OpoziţiePreşedintele Senatului, Mircea Geoană, a contestat pe 15 decembrie Legea Educaţiei la Curtea Constituţională, motivând că procedura prin care a fost adopxat actul normativ a fost neconstituţională.Potrivit lui Geoană, Legea Educaţiei Naţionale a fost considerată adopxată în ciuda fapxului că acest proiect a fost restituit Guvernului pe data de 30 noiembrie, în urma deciziei Birourilor Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.El a completat în sesizare căLegea Educaţiei se află în dezbatere parlamentară la Senat, îşi continuă traseul legislativ, în prezent aflându-se din nou la comisia de specialitate, unde a fost retrimisă de plen, la propunerea reprezentanţilor Guvernului. Şi reprezentanţii opoziţiei au contestat legea educaţiei la CCR, acuzând neconstituţionalitatea textelor, dar şi modul de adopxare a acestui act normativ.Ei au susţinut în sesizarea adresatăCCR că
Legea Educaţiei este viciată de neconstituţionalitate în ansamblu, fiind încălcate normele constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.Potrivit opoziţiei, Guvernul ignoră  "vădit" două decizii anterioare pronunţate de Curtea Constituţională privind forma de adopxare a acestei legi prin angajarea răspunderii Guvernului. În ceea ce priveşte fondul legii, semnatarii sesizării afirmă că este neconstituţional articolul care prevede că pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.Un alt articol criticat de opoziţie prevede că în cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în municipiu, oraş sau comună se acordă personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.Alte articole despre care opoziţia susţine că sunt neconstituţionale stipulează că în unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, că ministerul poate aplica sancţiuni în învăţământul superior şi că această instituţie controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară.