Criza politică va continua cu faza pe serviciile secrete

S-a exprimat deja împotriva directorului STS şi a atacat, în două rânduri, SIE şi pe directorul acestuia. În acelaşi timp, s-a „blindat” cu consiliere de la cel mai înalt nivel de la serviciul secret al Armatei. Are încredere în SRI şi va fi foarte receptiv la ideea lui George Maior, directorul acestuia, de a uni SRI cu SIE într-un anumit interval de timp. Ducând planul mai departe, se preconizează decapitarea şi reconfigurarea STS şi SPP.

Atac la SIE

Schimbările în sistemul securităţii naţionale au fost declanşate înainte de începerea crizei politice de ministrul Ioan Rus. Acesta l-a înlocuit de la şefia Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) pe chestorul Cristian Laţcău, văzut ca un filo-PD-L-ist. Planurile lui Ioan Rus erau mai elaborate, dar criza politică şi scandalul referendumului au dus la demisia sa.

Odată ajuns la Cotroceni ca preşedinte interimar, Crin Antonescu s-a exprimat de la bun început asupra încrederii mai mari pe care o are în George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), decât în Teodor Meleşcanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE), care i-a fost coleg de partid. Apoi, Crin Antonescu a arătat spre SIE ca fiind vinovat de acţiunea „organizată, coordonată, finanţată” în ceea ce priveşte imaginea externă a României, în urma crizei politice de proporţii de la Bucureşti. Acest gest extrem şi total neobişnuit pentru un şef de stat l-a determinat pe Teodor Meleşcanu să ceară comisiei parlamentare de resort un control tocmai pentru a nu fi afectată activitatea și credibilitatea SIE. Dar săgeţile de la Cotroceni sunt mult mai otrăvite!

SRI-ul preia comanda

George Maior, cel în care are mai multă încredere Crin Antonescu, are o veche viziune, pe care a prezentat-o chiar public. Directorul SRI militează constant pentru înfiinţarea unui singur Serviciu de Informaţii al României, ceea ce înseamnă unirea SRI cu SIE. Bineînţeles că acela care a venit cu ideea ia caimacul, iar Crin Antonescu, sensibil la argumentele care ţin de economisirea şi optimizarea resurselor, că doar e criză economică mondială, are la îndemână iniţierea unei operaţiuni îndrăzneţe şi care-l slăbeşte pe Traian Băsescu. Drept urmare, George Maior a fost foarte cuminte şi parcă prea echidistant în timpul în care pe tot globul se vorbeşte, influenţat sau nu, de „lovitura de stat din România” şi de atacul la statul de drept şi Curtea Constituţională. Parcă SRI avea o întreagă unitate de „apărarea Constituţiei”, dar dacă judecătorii Curţii Constituţionale sunt nevoiţi să se plângă forurilor internaţionale, pare că „anticorpii” naţionali sunt amorţiţi.

Blindajul armat

Pe acest fond, preşedintele interimar şi-a adus consilier pentru securitate naţională pe generalul Gheorghe Rotaru, fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA). Înaltul ofiţer are o mare experienţă în integrarea ramurilor informative interne și externe, fiind, de altfel, primul director al DGIA din istorie şi cel care a unit vechile structuri – Direcţia Informaţii Militare şi Direcţia de Protecţie şi Siguranţă Militară – într-un singur serviciu secret. La o adică, dacă George Maior, actualul director al SRI şi fost secretar de stat la MApN pe vremea când Rotaru era şef la DGIA, îl întreabă cum să se producă fuziunea SRI cu SIE, va şti ce să răspundă. Mai ales că generalul nu a uitat că un fost şef al SIE, Gheorghe Fulga, se exprimase că Direcţia Informaţii Militare îşi are locul în SIE. Nu contează pentru Crin Antonescu faptul că generalul Gheorghe Rotaru a fost consilierul lui Gabriel Oprea şi chiar şeful Departamentului de Securitate Naţională din UNPR. Mai important este faptul că documentele celebre privind colaborarea din tinereţe a lui Traian Băsescu cu Securitatea, descoperite procesual de Mugur Ciuvică, au fost scoase la iveală, în 2004, din arhiva unei unităţi subordonate generalului Gheorghe Rotaru. Oricum, echipa
2000-2004 de la MApN se reîntregeşte sub sceptrul lui Antonescu prin aducerea tot în poziţie de consilier prezidenţial a unui alt general, Vasile Enache, fost şef de cabinet al lui Ioan Mircea Paşcu. Apoi, fostul procuror general Ilie Botoş de atunci este astăzi noul director general al DGIA.  Ţinând cont că ministrul actual al Apărării este generalul Corneliu Dobriţoiu, un apropiat al generalului Rotaru, iar la SRI George Maior are de mult un adjunct provenit din DGIA, Ion Grosu, Crin Antonescu se dovedeşte a fi bine flancat militar şi se va putea exprima dur împotriva „securiştilor”.

STS și SPP, judecate la pachet

O atenţie specială îi acordă Crin Antonescu Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS). Prima dată când a condus o şedinţă a CSAT a dorit schimbarea şefului acestuia, generalul Marcel Opriş, pentru că Traian Băsescu avea o legătură telefonică securizată la sediul de campanie, dar a fost oprit de consilierul prezidenţial de la acea vreme, Iulian Fota, moştenit de la Traian Băsescu. Având în vedere că acel consilier „negativist” a fost schimbat, următoarea şedinţă a CSAT este aşteptată cu viu interes. Crin Antonescu a spus după referendum că instituţiile şi-au făcut corect treaba, „inclusiv” STS, un apropo fin. În fond, Crin Antonescu va putea duce mai departe ideile liberale în privinţa STS şi a SPP, pentru care a luptat mult Radu Stroe, actualul ministru delegat pentru administraţie. Aşadar, modelul liberal presupune transformarea SPP şi STS în direcţii în cadrul Internelor, şefii urmând a fi numiţi de premier, la propunerea ministrului de Interne. Argumentul care va fi folosit: economisirea resurselor.

Demnitarii, protejaţi de oamenii de încredere

Serviciul de Protecţie și Pază (SPP) este un caz şi mai acut, pentru că este văzut ca loial lui Traian Băsescu. Acesta, când a devenit preşedinte, a spart cutuma comenzii provenind de la Armată şi l-a adus în funcţie de şef al SPP pe generalul Lucian Pahonţu, care a şi început să fie acuzat că a „jandarmerizat” serviciul. Nu întâmplător, Viorel Hrebenciuc, strategul PSD, a atacat în mod constant SPP, anunţând că acesta a înfiinţat o unitate de informaţii numită „Zeus” şi care ar fi pregătit fraudarea alegerilor în 2009 în favoarea lui Traian Băsescu. Dar dezvăluirile n-au mai fost făcute. În schimb, Crin Antonescu, prin trecerea SPP la Interne, poate sigila peste noapte, prin ministrul de Interne, arhiva SPP şi poate căuta orice eventuale urme. Oricum, la o posibilă revenire a lui Traian Băsescu la Cotroceni, acesta va fi lipsit de pârghiile de putere. Şi unde mai pui, cu SPP integrat în MAI, ministrul de Interne ştie pe unde se găsesc şi ce fac demnitarii statului. Iar dacă se mai întâmplă vreo situaţie precum cea cu vizita secretă a lui Mircea Geoană la Moscova, informaţiile raportate de protectorii demnitarului nu vor mai fi făcute scăpate publicului.