Toată lumea vrea gazele româneşti

Toţi vecinii României încep să-şi conecteze conductele de gaze la sistemul românesc. De ce are gazul românesc o căutare atât de mare? Simplu, pentru că este cel mai ieftin din Europa. Pe continentul nostru, doar puţine ţări se mai pot lăuda cu o producţie proprie semnificativă de gaze: Norvegia, Marea Britanie, Italia, România şi cam atât.

2009 – Rusia a închis robinetul de gaze către Europa timp de 3 săptămâni
2010 – a fost inaugurată conducta Arad-Szeged
2010 – a fost inaugurată conducta Arad-Szeged
2014 – va fi gata conducta Ungheni-Iaşi
2018 – ar putea începe producţia Petrom în Marea Neagră

Rând pe rând, ţările care ne înconjoară şi-au exprimat intenţia de a se conecta la sistemul nostru de gaze pentru a aduce de aici resurse. În plus, România este singura ţară din această regiune cu o producţie semnificativă, regiune în care gazul rusesc este dominant. Şi se ştie că atunci când oferta este limitată sau vânzătorul are monopol, preţurile sunt mari. Iată de ce Bulgaria, Ungaria, Ucraina şi, mai nou, Republica Moldova râvnesc la hidrocarburile din solul românesc.

 3 miliarde de metri cubi – importurile României de gaze ruseşti

În ambele sensuri

Mai mult, Comisia Europeană ne obligă să ne conectăm cu ţările vecine pentru a creşte gradul de securitate în alimentarea cu resurse. Aceasta pentru a face faţă unor situaţii-limită, cum a fost cea din iarna anului 2009. Atunci, la începutul lunii ianuarie, Rusia a oprit gazele către Europa timp de trei săptămâni, în urma unui conflict comercial cu Ucraina, ţară prin care trec trei sferturi din volumele de gaze ruseşti care merg spre Europa. Aşa că multe ţări din estul şi chiar din centrul continentului au rămas fără o parte importantă a resurselor. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria şi Republica Moldova, unde autorităţile au decretat situaţie de urgenţă, şcolile, grădinițele şi alte instituţii publice s-au închis, iar aprovizionarea cu gaze a fost raţionalizată. România a stat cel mai bine atunci, pentru că ţara noastră îşi asigură 75% din necesarul de gaze din surse interne, în timp ce aceste ţări depind de gazul rusesc în proporţie de mai bine de 90%.

42-84 de miliarde de metri cubi de gaze – ar putea găsi Petrom în Marea Neagră

De atunci, Comisia Europeană ne obligă să avem conexiuni cu toate ţările vecine, conexiuni care să fie pregătite oricând să transporte gaze în ambele sensuri. Comisia şi-a învăţat lecţia din 2009, când România ar fi putut ajuta Bulgaria cu gaze, însă nu au permis condiţiile tehnice.

La Ungheni, cu voie bună

Astfel că România are în derulare mai multe proiecte de conducte care să ne lege de vecini, toate acestea fiind finanţate de Uniunea Europeană. Este vorba despre conducta Arad-Szeged, inaugurată în 2010, care însă nu permite în prezent decât fluxul din Ungaria în România. Urmează proiectul Giurgiu-Ruse, unde lucrările au început deja şi sunt preconizate să se finalizeze anul viitor. În relaţia cu Ucraina, România are deja două conducte, care intră în ţară pe la Isaccea, judeţul Tulcea, şi Megieşu Aurit, judeţul Satu Mare, acestea fiind de altfel şi conductele pe unde vin în ţară gazele ruseşti. Însă şi acestea permit momentan doar importuri. Împotriva României a fost declanşată în 2011 o procedură de infringement pentru faptul că nu putem decât importa gaze, nu şi exporta.

Un alt proiect de gazoduct a fost cap de afiş în ultima vreme. Este vorba despre Iaşi-Ungheni, care ne va conecta cu Republica Moldova.

43 de kilometri – lungimea conductei

32 de kilometri – lungimea conductei pe teritoriul României

26 de milioane de euro – valoarea proiectului

7 milioane de euro – contribuţia UE

1,5 miliarde de metri cubi – capacitatea maximă a conductei

500 de milioane de metri cubi – capacitatea iniţială a conductei

1,2 miliarde de metri cubi – consumul de gaze al Republicii Moldova

14 miliarde de metru cubi – consumul de gaze al României

200 de dolari pe mia de metri cubi – preţul gazelor româneşti
Pe 27 august, dată la care Republica Moldova a aniversat 22 de ani de la proclamarea independenţei, a fost mare sărbătoare în raionul Ungheni. Premierul român, Victor Ponta, omologul său local, Iurie Leancă, alături de comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, au dat startul lucrărilor de realizare a conductei. Întrebat de jurnalişti dacă această investiţie, inaugurată chiar de ziua independenţei Republicii Moldova, nu va deranja Kremlinul, Ponta a răspuns că nu crede că autorităţile ruse se vor „supăra”.

500 de dolari pe mia de metri cubi – preţul gazelor ruseşti pentru Republica Moldova

Şantierul dispărut

Interesant este că, la câteva zile după marea inaugurare, mai mulţi jurnalişti s-au reîntors pe şantier pentru a vedea ce se mai întâmplă acolo şi mare le-a fost mirarea când au văzut că şantierul a dispărut ca prin farmec, la fel şi conducta neagră pe care scria mare IAŞI-UNGHENI, adusă acolo pentru eveniment. În replică, premierul Victor Ponta a promis că finalizarea gazoductului va avea loc în luna decembrie. „Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul”, a declarat Ponta.

400 de dolari pe mia de metri cubi – preţul gazelor ruseşti pentru România

Proiectul are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene. Din lungimea totală a conductei, 43 de kilometri, pe teritoriul României vor fi realizaţi. 32 de kilometri. Capacitatea maximă a conductei va fi de 1,5 miliarde de metri cubi.

11 miliarde de metri cubi – producţia anuală de gaze a României

Cine va exporta gaze?

În România, producţia internă de gaze este asigurată de cei doi mai producători: Petrom, deţinut de grupul OMV, şi societatea de stat Romgaz. Ambele companii abia aşteaptă să exporte gaze, pentru că în afara ţării pot obţine bani mai mult pe mia de metri cubi decât în ţară, având acces la o piaţă mult mai mare. Surse din domeniu au declarat, pentru Q Magazine, că Petrom este interesată mai mult de exportul de gaze spre Republica Moldova decât de cel spre Vest. Aceasta deoarece în Ungaria există mai multe surse de aprovizionare, iar preţul nu este cu foarte mult mai mare decât în România. În schimb, în Republica Moldova, în afară de gazele ruseşti, Petrom ar fi singur pe piaţă. Mai mult, Petrom se pregăteşte să extragă în câţiva ani cantităţi mari de gaze din Marea Neagră, iar cea mai apropiată piaţă este chiar cea din Moldova.

95% – gradul de dependenţă a Republicii Moldova de gazele ruseşti

Pentru români, însă, exporturile de gaze nu vor aduce prea multe beneficii, în afara faptului că orice majorare a exporturilor face bine economiei. Acest beneficiu este însă neutralizat de faptul că în ţară vor rămâne mai puţine gaze autohtone, care vor trebui suplinite de gazele ruseşti.

 25% – gradul de dependenţă a României de gazele ruseşti