România, cea mai mare productivitate dintre cele mai importante economii ale lumii

România se poate lăuda cu cea mai mare productivitate dintre economiile lumii, conform datelor recente oferite de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE).

Așadar, ce înseamnă asta?

Națiunea din Est Europeană a avut cel mai mare „PIB pe oră” dintre țările membre OCDE în 2017, mai exact 142,1 USD (calculat în baza puterii de cumpărare a USD din 2010), urmată îndeaproape de Irlanda, și de Turcia, aflată pe locul al treilea.

La celălalt capăt al clasamentului, rata de productivitate pentru Grecia a fost doar de 92,8 USD, parțial din cauza unor factori cum ar fi scăderea competitivității economice și rata redusă de participare la forța de muncă.

Produsul Intern Brut (PIB) pe oră măsoară eficiența muncii și cât de bine se combină cu alți factori utilizați în procesul de producție. Cu toate că pare o măsură a efortului fizic pe care un individ îl dedică pentru a obține rezultate la locul de muncă, în realitatea faptele stau foarte diferit.

Nivelurile de producție depind de o combinație de factori, cum ar fi cheltuielile de capital, cât de avansată este tehnologia folosită și raportul dintre volumul de producție și profit.

Creșterea productivității merge mână în mână cu o economie mai sănătoasă și îmbunătățirea nivelului de trai, totuși, există o mare diferență între utilizarea mai eficientă a resurselor și creșterea cu orice preț.

Care sunt ultimele evoluții?

Cu câteva excepții, productivitatea în majoritatea țărilor membre OCDE s-a aflat pe o traiectorie ascendentă în ultimii ani. Economiile emergente, mai ales națiunile Est-Europene, cum ar fi România, Polonia, Letonia și Bulgaria, au cunoscut o creștere bruscă în evoluția productivității de-a lungul timpului.

În cazul României boom-ul productivității s-a datorat în parte lipsei forței de muncă creată de milioanele de lucrători ce părăsesc țara în căutarea unui salariu mai mare. Lipsa de noi muncitori pune presiune asupra companiilor pentru a stimula productivitatea muncii.

Economiile dezvoltate precum Marea Britanie, Suedia și SUA au o creștere mai treptată a nivelului de productivitate, mai aproape de media OECD.

Să privim în viitor

Angajații, întreprinderile și economiile naționale petrec o mare parte din timpul lor încercând să rezolve enigma productivității: cum să obțină mai mult în mai puțin timp. Dar este o producție mai mare întotdeauna ceva bun?

În unele economii rapid industrializate creșterea este căutată în detrimentul atenției pentru protejarea mediului. Schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității sunt niște prețuri mari ce trebuiesc plătite pentru un impuls pe termen scurt în producție, ceea ce ar putea pune în pericol creșterea economică potențială și, nu în ultimul rând, omenirea.

Potrivit Global Footprint Network din anii 1970 umanitatea a folosit mai multe resurse în fiecare an decât planeta poate regenera, o problemă pe care o numește „depășire ecologică.” Rețeaua estimează că oamenii folosesc de 1,7 ori mai multe resurse decât poate oferi planeta pentru a ne acoperi nevoile și a absorbi deșeurile produse de noi.

Deşi comunitatea internațională promovează schimbări, procesul se întâmplă prea lent pentru a putea îndeplini obiectivul de a limita nivelul încălzirii globale la 2 °C până în 2100.

Productivitatea mai mare este puternic corelată cu creșterea economică, și companiile cu viziune și factorii de decizie politică adoptă practici menite să genereze creștere durabilă.

Raportul Global Competitiveness Report 2018 al Forumului Economic Mondial subliniază importanța politicilor care promovează utilizarea eficientă a resurselor planetei, reduc cantitatea de deșeuri și încurajează inovarea.

Tehnologiile celei de-a patra revoluții industriale oferă posibilități fără precedent pentru a crește productivitatea la nivel mondial. Inovarea creează oportunități de a stimula creșterea durabilă, care protejează mediul.