Petre Daea: Fermierii și hrana sunt scutul nostru de apărare împotriva dușmanilor nevăzuți

Atenția ni se îndreaptă în aceste momente, în mod firesc, la tot ce înseamnă ravagiile făcute de noul coronavirus. Pandemia, din păcate, a paralizat parcă și Executivul. Cu mai multe sau mai puține victime, pandemia va trece. Ce vom face după? Până în acest moment nu există măsuri concrete, strategii care să ne asigure (sau măcar să dea impresia) că după ce acest flagel va fi oprit, cetățenii vor fi în siguranță.

FOAMEA NU SE VEDE, SE SIMTE

Una dintre prioritățile pe care Guvernul ar trebui să o aibă în vedere este siguranța alimentară. Unul dintre cei mai apreciați miniștrii ai Agriculturii, Petre Daea, a explicat pentru Q Magazine că în aceste momente trebuie conștientizat faptul că pe lângă medici și medicamente, fermierii și hrana sunt „scutul nostru de apărare împotriva dușmanilor nevăzuți.”

„Boala și foamea nu se văd, dar se simt. O repet, am spus-o de mai multe ori, este momentul să fim la fel de organizați ca un stup de albine. Nu vreau să dau nimănui în cap, vreau doar să le bag în cap ideea că trebuie să ia măsuri urgent pentru ca activitatea din agricultură să nu fie oprită. Dacă fabricile pot fi oprite, dacă munca poate fi mutată la domiciliu – online, în anumite sectoare, în spitale și agricultură, activitatea nu poate fi oprită. Munca în câmp, în grajd și în fabricile de prelucrare a produselor alimentare se face continuu, la timp, indiferent de vreme sau calendar”, a spus Petre Daea.

Acesta ne-a mărturisit că l-a sunat nu o dată pe actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros. Degeaba, însă, pentru că nu i s-a răspuns.

ÎN LOC DE NECROLOG, DECALOG

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, va trece pandemia de coronavirus. Și după aceea? Înțeleg că trebuie avut grijă de persoanele contaminate, – e firesc să fie așa – dar guvernanții trebuie să se gândească și la milioanele de români care vor trece cu bine peste asta. După ce terminăm cu criza asta, avem de gând să intrăm în alta? Nu vreau să fiu apocaliptic, dar, în loc să ne facem necrologul, să punem în funcțiune un decalog în zona asta a agriculturii, a zootehniei. De ce să nu sprijinim agricultura? De ce să ajungem să facem iar importuri, când țăranul român, dacă ar avea un stimulent ar putea asigura hrana întregii țări? De când a pornit nebunia cu coronavirusul, niciun program nu a fost luat în seamă în afară de cel de susținere a usturoiului. În rest, nicio hotărâre de guvern”.

Petre Daea a încercat să transmită decalogul său celor care conduc acum destinele agriculturii.

Deși PSD-ist, Petre Daea consideră că aceste lucruri nu țin de o ideologie de partid, ci de patriotism.

„Dacă am văzut că ministrul nu-mi răspunde, am postat pe facebook-ul meu acele zece măsuri urgente. Le pot lua cu copy paste de acolo. Nu mă interesează paternitatea măsurilor, ci punerea lor în aplicare. Este absolut obligatoriu, pentru că în agricultură timpul nu așteaptă și nici nu poate fi recuperat dacă s-a pierdut! E de muncit zi și noapte, să fim ca în tranșee”, a mai spus fostul ministru al Agriculturii pentru Q Magazine,   revoltat de faptul că nu ne folosim posibilitățile.

Petre Daea afirmă că acum trebuie semănate 6 milioane de hectare. Pentru asta e nevoie urgentă de măsuri imediate. În opinia sa, hrana va fi problema perioadei următoare.

Decalogul lui Daea

1. Însămânțarea la timp a întregii suprafețe a țării. Pentru aceasta trebuie asigurate inputurile:
– Sămânța, inclusiv prin derogare de la indicii de calitate pentru deficitul de sămânță
– Motorina – asigurarea subvențiilor aferente
– Protecția maximă a mecanizatorilor
– Cazarea mecanizatorilor și asigurarea hranei în tabere în câmp, după caz; contravaloarea acestor costuri susținute de stat

2. Pornirea urgentă a sistemelor de irigații și continuarea investițiilor
– Punerea în funcțiune a stațiilor de pompare
– Umplerea canalelor principale cu apă
– Asigurarea condițiilor de cazare și masă pentru electromecanici la locul de muncă, lângă stațiile de pompare (dacă se îmbolnăvesc, alții nu mai sunt și se paralizează întregul sistem); susținerea de către stat a acestor costuri

3. Punerea în stare operațională a sistemului de combatere a grindinei și de creștere a precipitațiilor, precum și continuarea investițiilor
– Șocurile termice pe care le avem și le vom înregistra pot fi urmate de fenomene extreme ce ar putea afecta producția agricolă

4. Preluarea produselor proaspete de la fermieri și asigurarea consumului populației
– Casa de Comerț Agroalimentar are bani, este a statului, poate beneficia de depozite și magazine, care sunt dotate și în prezent, nefolosite
– Prin Casa de Comerț Agroalimentar se pot alimenta persoanele izolate sau aflate în carantină

5. Continuarea înregistrării cererilor online pentru subvenții pe anul 2020 la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură
– Sunt în joc două miliarde de  euro de la Uniunea Europeană
– Se pot face on-line, prin discuții telefonice cu fermierii pentru eventuale modificări față de anul trecut, în așa fel încât să se poată asigura în toamnă subvenția la timp pentru culturile din anul agricol următor

6. În zootehnie personalul de deservire, de preferat, să rămână în fermă, asigurându-se condiții de cazare și masă
– Subvenție de la stat pentru costul cazării și al mesei

7. Securizarea industriei alimentare
– Fluxuri protejate
– Asigurarea de materiale si echipamente de protecție
– Condiții de cazare și masă la locul de producție, sau/și transport securizat la domiciliu
– Subvenție de la stat pentru costul cazării, al mesei și al transportului

8. ANSVSA și MADR în colaborare cu Comisia Europeană pentru realizarea de culoare sanitare în vederea afluirii efectivelor de porci din fermele indemne spre abatoare în zonele unde sunt restricții impuse de Pesta Porcină Africană

9. Dezinfectarea piețelor și asigurarea de echipamente de protecție pentru vânzătorii de produse agroalimentare din piețe

10. Continuarea și operaționalizarea tuturor programelor de susținere existente în cadrul MADR ( tomate, usturoi, lână, motorină, etc.)

„Nu vreau să critic pe nimeni. Nu vreau decât să fie bine și pentru cei care au grijă de animale – pentru că acestea nu pot rămâne nehrănite sau nemulse – și pentru țăranul care trebuie să facă totul pentru asigurarea hranei populației. Aceasta este misiunea sacră a agriculturii”, a mai declarat Petre Daea.

„BUTAFORIA” LUI DAEA, O SOLUȚIE?

Din ce în ce mai mulți producători se plâng că nu au cui să vândă nici roșiile, nici ceapa, nici carnea, nici brânza. Paradoxul este că unele hipermarketuri se plâng de disfuncționalități la aprovizionare, dar la producătorul român mai nimeni nu apelează.

Când l-am întrebat pe Petre Daea despre această situație, am deschis o rană: Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea”. Nu mai departe de acum o lună, actualul ministru de resort, Adrian Oros, a declarat că „magazinele sunt nişte butaforii” și că proiectul lui Daea este greșit din punct de vedere „conceptual”.

„Dacă aveam acum aceste magazine, probabil că nu m-ar mai fi sunat oamenii să mă întrebe ce fac cu roșiile, cui le dau. Mi-au spus chiar că le aruncă. Este trist că nu există o preocupare în această direcție. Este trist că nu se aude, acolo sus, plânsul celor de jos. Știți, când mă duc în piață, chiar și acum cu restricțiile astea, le spun țăranilor să nu renunțe, să cultive în continuare pământul. Ei îmi spun invariabil «da, dar ce folos?». Erau în plan 80 de magazine. În acest moment sunt doar două funcționale. Dar nimeni parcă nu vrea să știe de nimic. Avem la Vidra o fabrică de procesare a legumelor, în care s-au investit peste 6 milioane de euro. Este nou-nouță, nu a funcționat nicio secundă pentru că se află într-un blocaj juridic. Aparatura, modernă, are încă țipla pe ea. Cum este posibil? Avem depozite foarte bine utilate, care stau goale pentru că nu le folosește nimeni. O să mă repet: mâncarea nu are ideologie politică”, a mai declarat Petre Daea pentru Q Magazine.

DE LA MĂSURI CONCRETE, LA BIROCRAȚIE ȘI ÎNAPOI

Ce fac partenerii noștri din UE, cum gestionează ei agricultura în vremea coronavirusului?

În Italia, țara europeană cea mai lovită de COVID 19, ministrul Teresa Bellanova a solicitat premierului Conte o intervenție compensatorie de 250 de milioane de euro pentru sectorul grădinilor și pepinierelor grav afectate de urgența coronavirusului. Acesta a fost un semnal de sprijin pentru agricultorii din Italia. Și se pare că este doar începutul.

În Spania, Ministrul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației, Luis Planas, a anunțat un set de măsuri pentru acest sector, precum reforma lanțului alimentar (aprobată încă de acum o lună) și urmează ca astăzi să fie votată o lege care urmărește consolidarea poziției fermierilor în negocierile cu marile companii.

În Franța, ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a cerut o probă de „patriotism economic” pentru susţinerea producătorilor francezi încercaţi prin închiderea pieţelor. „Eu cer marilor distribuitori un nou efort: aprovizionaţi-vă cu produse franceze”. „Patriotismul economic” francez se va concretiza și într-o „injecţie” de 45 miliarde euro, dar suma respectivă nu constituie decât un punct de plecare.

La noi, ministrul Adrian Oros lipsește cu desăvârșire din comunicarea publică și recomandă fermierilor să completeze declarațiile pe proprie răspundere.

Ghinionul poate deveni șansă

În România au revenit din străinătate în aceste zile un milion și jumătate de emigranți. Majoritatea lor au lucrat în agricultură sau în construcții. Ce facem cu ei?

Va trece timp până se întoarcă în țările de azil economic, dacă se vor mai întoarce acolo de fel. Iar noi ar trebui să dorim ca ei să rămână în țară.

Acestora trebuie să li se ofere nu (numai) ajutoare (nu se știe din ce bani), ci mai ales locuri de muncă? Iar asta după câteva săptămâni, când vor ieși din carantină. Unde?

Iată, avem mână de lucru atât pentru lucrările agricole propriu zise, cât și pentru șantierele de îmbunătățiri funciare (irigații, îndiguiri, grajduri etc). Ca să nu mai vorbim că și autostrăzile la care s-ar putea începe de îndată lucrul sunt tot atuuri pentru dezvoltarea agriculturii, asigurând transportul produselor agricole proaspete sau prelucrate.

Putem transforma, așadar, măcar și în parte, ghinionul în șansă. Pe câmpuri nu circulă Coronavirusul. Nici pe șantierele pentru construcția infrastructurilor. Vine vremea caldă. Se pot organiza tabere în care să fie cazați acolo, în corturi, rulote sau barăci, lucrătorii scăpați cu bine din carantină. Și astfel, găsim o primă formulă pentru restartarea creșterii economice.

De ce nu o facem? Din incompetență? Din răutate? Din prostie? Din indiferență? Sau din toate acestea la un loc.

Mai târziu poate fi prea târziu

PNL ar da, inclusiv, o lovitură politică dacă i-ar propune lui Petre Daea, care a dezvoltat și o serioasă experiență în lucrul cu UE, ca urmare a exercitării funcției de Președinte al Consiliului UE de către România, postul de ministru al agriculturii, în locul actualului titular care nu a impresionat prin nimic și nu este recunoscut de agricultori. Nici Daea, care este un tehnocrat înainte de a fi ideolog sau militant politic, nici PSD nu ar putea refuza. Și astfel, PNL ar împărți întrucâtva răspunderea pentru dificila gestiune a treburilor publice în condiții de criză, cu un alt partid.

Dacă asta este inacceptabil, în orice caz s-ar putea constitui prin OUG o „Comisie națională pentru prevenirea și gestionarea strategică a impactului pandemiei Covid19 în agricultură”, care să fie pusă sub comanda lui Petre Daea, așa cum s-a creat o structură similară în domeniul sănătății. O asemenea Comisie va trebui să înceapă imediat, pe lângă implementarea decalogului lui Daea, negocieri dure cu reprezentanții Comisiei Europene, pe care fostul președinte al Consiliului UE pentru agricultură îi cunoaște personal, pentru ca România să primească atât toate fondurile cuvenite ei, cât și toate dezlegările necesare spre a aplica măsurile urgente necesare fără a mai trece prin procedurile europene de studii și licitații prealabile care, în realitate, nu previn corupția, ci asigură că din banii dați românilor se vor înfrupta companiile occidentale protejate de eurocrați sau de capitalele marilor profitori europeni.

În loc de acțiune, atunci când catadicsește a comunica ceva, Guvernul ne spune că deocamdată prioritatea unică este combaterea virusului iar după aceea se va ocupa și de altele. Ceea ce nu e însămânțează azi, nu are cum fi recoltat mâine. Ceea ce nu se previne azi, respectiv criza economică și socială consecutive opririi economiei din cauza pandemiei, va duce la o boală și mai gravă mâine. Iar aceasta va lovi pe toți fără deosebire de vârstă, religie sau stare socială, și nu va putea fi evitat prin închiderea oamenilor în case și trimiterea armatei pe străzi.

Iată de ce trebuie acționat azi. Mai târziu va fi prea târziu.