Kelemen Hunor spune că „trebuie să îi ajutăm pe ucraineni, dar nu distrugând agricultura românească”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, pulverizează, efectiv, guvernanții, pe care îi acuză într-un interviu pentru Agerpres că nu au avut curajul blocării importurilor de cereale ucrainene, prețul putînd fi distrugerea agriculturii românești. Statul român nu are curaj vreodată să ia măsuri unilaterale, precum au luat polonezii, ungurii ori bulgarii, afirmă el. Kelemen spune că, personal, ar fi blocat importurile și mai avertizează că cerealele ucrainene sunt ieftine, dar extrem de dăunătoare, fiind tratate cu peste 200 de pesticide interzise în UE, ceea ce nu a împiedicat Ucraina să facă profit de 50 de miliarde de euro doar din grîu.

• „Cincisprezece minute — acesta este numărul de aur. De la sirenă până la decolare, indiferent de situație”. În interiorul Unității 669 din IDF care execută operațiuni de salvare a evreilor oriunde în lume
• Când arta are un sens
• Vitrinele din București. Cine le-a făcut și de ce ne urăște?
• Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
• Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni

Ucrainenii folosesc 200 de erbicide interzise în UE

„România a căutat să nu ia decizii unilaterale legate de hotărârea Comisiei privind scutirea de taxe vamale a produselor din Ucraina. În primul rând vorbim de cereale. Este o atitudine obişnuită, fără nicio noutate, a statului român. Nu prea luăm noi decizii unilaterale. Puteam să luăm şi noi o decizie în acest sens pe termen scurt, temporar, aşa cum au făcut şi alţii – bulgarii, polonezii, ungurii, cred că şi slovacii – şi puteam să încercăm să presionăm o decizie mai corectă din partea Comisiei, fiindcă celelalte state au făcut exact acelaşi lucru – au presat Comisia, fiindcă iniţial Comisia a luat o decizie care nu avea nicio legătură cu realitatea, nu avea nicio legătură cu pagubele suferite de producătorii români, bulgari, polonezi, maghiari. Deci, din acest punct de vedere, era o chestiune de tactică, nu de altceva.” spune Kelemen.

„Eu am mai spus, nu neg acest lucru, că, dacă ar fi depins doar de mine, atunci eu aş fi oprit cel puţin temporar. România este într-o situaţie mai complicată decât celelalte state, fiindcă noi avem şi Portul Constanţa, nu numai pe calea terestră intră la noi toate aceste cereale, intră şi prin Portul Constanţa. În primul rând, noi nu am propus niciodată să ducem agricultura românească spre faliment, noi niciodată nu am propus şi nu am acceptat să distrugem agricultura românească.

Trebuie să îi ajutăm pe ucraineni, pentru că ei sunt agresaţi de Rusia, dar acest ajutor trebuie să fie extrem de bine gândit şi nu cu preţul de a distruge, şi nu cu rezultatul de a distruge agricultura românească.

Despăgubirile trebuie să fie exact cât au fost pierderile, fiindcă a început campania agricolă de primăvară, producătorii au nevoie de o grămadă de produse, îngrăşăminte şi aşa mai departe, dincolo de lucrările propriu-zise, au nevoie de bani. Şi, dacă ei rămân cu grâul, cu porumbul, cu floarea-soarelui în depozite, nu pot vinde aceste produse, atunci nu au bani. Din acest punct de vedere lucrurile sunt extrem de clare” spune liderul UDMR.

„Nu poţi să vii cu o formulă de la Bruxelles care nu are nicio legătură cu realitatea, nici pentru Polonia, nici pentru România, nici pentru Ungaria, nici pentru Slovacia. Aici toate statele au fost într-un fel păgubite, şi de aceea eu spun că despăgubirile trebuie să fie reale şi aici trebuie să facem în continuare presiune. Noi, de la bugetul de stat, am alocat 10 milioane, de la Comisie am primit 10 milioane de euro, e foarte puţin, dar este primul pas. Trebuie să continuăm. Chestia aceea cu sigilarea şi urmărirea transporturilor pe teritoriul României este o încercare foarte, hai să spunem aşa, timidă, corectă, ca să nu luăm o decizie unilaterală, dar nu ştiu cât rezolvă din probleme. Şi vă spun de ce: dacă noi reuşim să asigurăm prin sigilare transportul grânelor prin România, fără să intre pe piaţa românească, e greu, dar hai să spunem că se poate face, trecem după aceea spre bulgari sau spre Ungaria cu transportul şi acolo, dacă nu se mai urmăreşte ce se va întâmpla cu aceste transporturi, România acolo nu mai are competenţe de a urmări transportul şi intră pe piaţa europeană, tot la noi va ajunge sub formă de produse de panificaţie sau pe piaţa europeană şi va distorsiona în continuare piaţa, pe de o parte, fiindcă acolo nu mai există pentru graniţe pentru comerț.

Şi nu mai vorbim de sănătatea consumatorilor, fiindcă ucrainenii folosesc cam 200 de erbicide interzise în Uniunea Europeană. De aceea spun şi producătorii şi procesatorii că grânele aduse din Ucraina, din punct de vedere calitativ, sunt mult mai slabe şi extrem, extrem de dăunătoare, fiindcă ei folosesc în jur de 200 de erbicide interzise în Uniunea Europeană şi este o problemă foarte serioasă aici, nu mai vorbim de comerţ, vorbim de sănătatea consumatorilor.

Şi de aceea eu cred că, în continuare, pe de o parte trebuie să facem un efort uriaş prin a controla cu ANSVSA tot ce intră în România, pe de altă parte trebuie să încercăm să îi ajutăm pe ucraineni, dar nu distrugând agricultura românească. Trebuie să obţinem despăgubiri reale, care se duc spre câteva sute de milioane spre un miliard dacă cifrele mele sunt corecte, pe tot ce înseamnă România – floarea-soarelui, porumb, grâu şi bineînţeles trebuie să îi protejăm pe consumatorii noştri. Noi am putea asigura – şi asta a fost de fapt ideea – o „cale verde” pentru produse către state terţe, dar, dacă am depăşit graniţele României, mai departe nu ştim ce se va întâmpla cu aceste produse. Şi ideea iniţială a fost spre state membre. Comisia a recunoscut că Ucraina, din tot ce a oferit Uniunea Europeană, a făcut un profit de peste 50 de miliarde de euro anul trecut doar din grâu” conchide liderul UDMR.

UE recunoaște că a premeditat totul

Marea enigmă a modului în care tranzitul cerealelor din Ucraina s-a transformat, subtil, în import, a fost în sfîrșit tranșată: purtătoarea de cuvînt a C.E. pentru agricultură și comerț declară oficial că totul a fost premeditat și că s-a dorit aducerea pe piața europeană de produse cu prețuri cît mai scăzute. Și mai transmite că operațiunea va continua pe termen nedefinit și că țări precum România vor fi bune de plată la despăgubirea propriilor fermieri afectați. În fine, se tranșează și operațiunea Bîstroe: se va merge pe această variantă pentru că s-a dovedit că transportul pe Marea Neagră nu a fost eficient.

Ce transmite Miriam Garcia Ferrer, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru domeniile agricultură și comerț, într-un interviu exploziv pentru RFI.

Comisia Europeană promite că „va lua măsuri” ca cerealele exportate de Ucraina să nu rămână în țările vecine, ci să plece mai departe în UE sau în alte state din afara spațiului comun. Dar recunoaște că operațiunea e dificil de supravegheat.

De asemenea, C.E. va acorda un nou ajutor de 100 de milioane de euro celor 5 vecini ai Ucrainei afectați de importul de grâne ucrainene, printre care și România. Dar statele amintite vor tripla sumele din buzunarele proprii.

„A fost important să ne asigurăm că aceste cereale și produse agricole ies din Ucraina, nu doar pentru UE, ci și pentru alte economii în curs de dezvoltare care erau foarte dependente de Ucraina. Deci, ceea ce am convenit acum un an și am implementat în iunie anul trecut a fost suspendarea tuturor taxelor. Așa că toate acele produse pentru care exista sistemul de cotă pot intra în UE fără taxe timp de un an, deci, până în iunie, anul acesta. Acum câteva luni, în februarie, am propus să prelungim această suspendare cu încă un an.”

Ferrer a fost abordată frontal în interviu pe cea mai spinoasă problemă: cum s-a pus semnul egal între tranzitul produselor – ceea ce înseamna că ele doar traversează fără taxe teritoriile unor state în drum spre beneficiari – și import, ceea ce a dus la invadarea piețelor cu produse ucrainene mai ieftine.

Răspuns: „Se pare că traseul lor este foarte greu de controlat odată ce produsele intră pe piața UE. Avem o piață unică așa că nu putem controla la nivelul UE, cine le cumpără și unde se depozitează. Dar este adevărat că suntem foarte recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-au acordat țările vecine Ucrainei, inclusiv România, pentru a facilita tranzitul și importul acestor produse pe Calea de Solidaritate pe care am pus-o la punct după război pentru a ajuta ca cerealele ajung în acele ţări care aveau nevoie de ele”.

Și ne lămurește și problema Bîstroe:

„Cu toate acestea, am realizat că mai avem destule de făcut la acest capitol, din cauza costurilor logistice care sunt încă destul de mari, trebuie să construim un tranzit mai coordonat, trebuie să îmbunătățim infrastructura portuară, trebuie să îmbunătățim și interconexiunile la frontieră.

Și, apoi, un element foarte important este că majoritatea acestor produse erau exportate în trecut pe Marea Neagră, iar acum este mai dificil din cauza războiului. Cu sprijinul Națiunilor Unite, Ucraina a putut să exporte în continuare în cadrul Inițiativei pentru cereale, pe Marea Neagră, dar inițiativa nu a funcționat prea bine. Deci au fost situații în care nu s-a putut exporta pe Marea Neagră. De aceea s-a înregistrat o creștere a exporturilor fără taxe în aceste țări vecine Ucrainei, pe Calea de Solidaritate”.

Mai pe scurt, nu merge treaba pe mare prin Bosfor, așa că se va merge pe varianta Bîstroe, cu toate consecințele care vor deriva de aici.

Cît despre despăgubiri pentru fermieri, Ferrer aruncă și aici o bombă: UE stă prost cu banii, așa că de despăgubiri se vor ocupa mai mult bugetele statelor afectate.

„Am avut o discuție în cadrul Consiliului European din martie, în care țările au fost nemulțumite și au spus că sprijinul nu este suficient. Am recunoscut acest lucru și am continuat să discutăm despre cum am putea ajuta în continuare. Am luat în considerare un al doilea pachet de sprijin, care este încă în curs de consultare internă, dar președintele Comisiei Europene a anunțat săptămâna trecută că al doilea pachet de sprijin va fi de 100 de milioane de euro și că acele țări care vor primi sprijinul ar putea completa această sumă cu 200%. Deci nu 100% ca în primul pachet, ci cu 200%. Deci, este și o sumă destul de substanțială”.

Ce înseamnă, în traducere? Dacă guvernul român a anunțat că suma de 10 milioane de euro dată de Bruxelles va fi dublată de la bugetul nostru, sumele din noul pachet vor fi triplate, din banii contribuabililor români. Pentru alte 10 milioane europene, să zicem, guvernul va plusa cu 20 de milioane de la buget.

Pentru că, spune Ferrer, rezerva agricolă a UE e limitată „și, pentru aceste ajutoare de urgență și alte acțiuni pentru fermieri din state membre, am folosit până acum aproape jumătate”.
Iar guvernele din România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, mai spune Ferrer, trebuie să deschidă buzunarele pentru că „este foarte important pentru noi să acționăm împreună”.

Și veste de final: afacerea ucraineană va dăinui mult și bine.

„Vom continua să depunem toate eforturile pentru a ne asigura că Ucraina are capacitatea de a-și exporta cerealele care sunt, așa cum am menționat anterior, esențiale pentru hrănirea lumii și pentru a ține prețurile scăzute” mai spune Ferrer.