De ce nu vor românii cont bancar

Ponderea românilor care au cont bancar este cea mai mică din regiune, potrivit datelor furnizate de Banca Mondială, potrivit Hotnews.

• „Cincisprezece minute — acesta este numărul de aur. De la sirenă până la decolare, indiferent de situație”. În interiorul Unității 669 din IDF care execută operațiuni de salvare a evreilor oriunde în lume
• Când arta are un sens
• Vitrinele din București. Cine le-a făcut și de ce ne urăște?
• Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
• Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni

Cei mai mulți refuză pentru că „nu vor să fie urmăriți”. Alții nu văd utilitatea unui cont bancar, au venituri prea mici sau invocă lipsa accesului la bancomate, potrivit unui sondaj făcut de Asociația Română a Băncilor.

De asemenea, 72% nu au auzit de Legea 258/2017, prin care băncile oferă conturi curente gratuite pentru
consumatorii vulnerabili, care au fost definiți ca fiind cei cu venituri sub 60% din salariul mediu național (o definiție care include aproximativ 50% din consumatori).

Din cele 42 de judeţe ale României, 18 sunt considerate a fi rămase în urmă, iar diferențele de nivel de trai dintre zonele urbane și cele rurale sunt izbitoare, arată un document al Băncii Mondiale, România înregistrând al doilea cel mai mare decalaj de venituri urban-rural din UE.

Sărăcia este cu 20 la sută mai mare în zonele rurale decât în regiunile urbane, iar transformarea României a fost o poveste despre „două Românii” – una urbană, dinamică și integrată cu UE și cu celelalte zone rurale, sărace și izolate.

În București există 49 ​​de sucursale bancare la 100.000 de adulți, de peste două ori nivelul din Moldova, sudul Munteniei sau decât regiunea Sud-Vest.

Și deși jumătate din români trăiesc în mediul rural, acolo sunt doar 14% din rețeaua de sucursale bancare. Zonele rurale au o penetrare a rețelei de filiale de numai 8 la 100.000 de adulți, cu cea mai mică penetrare în județele Constanța și Galați (Sud-Est). O densitate redusă a rețelei de sucursale este corelată cu lipsa de servicii bancare- altele decât cele de bază

Comportamentul financiar în România și în țările din regiune, cu excepția Cehiei, este majoritar determinat de populația feminină care reprezintă mai mult de jumătate din populația în vârstă de peste 15 ani, luată ca referință arată un raport transmis joi de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai.

„În România, 81% din populația feminină în vârstă de 15-74 ani utilizează internetul, însă din această populație doar 18% utilizează online banking și 15% servicii publice digitale, mult sub nivelul celorlalte țări ”

Potrivit aceluiași raport, ponderea populației feminine care deține un cont la o instituție financiară este de 66%, fiind cea mai mică din regiune. Decalajul este mare și față de Bulgaria care are a doua cea mai mică valoare de 84%, cu atât mai mult față de Polonia, Cehia unde peste 90% din populația feminină deține un cont la o instituție financiară.

Utilizarea instituțiilor financiare în transferul salariilor, pensiilor si prestaților sociale, în România este cea mai redusă din regiune.

Salariile din sectorul public sunt transferate în proporție de 68% prin intermediul instituțiilor financiare, arată studiul Alpha Bank.

Presupunând că această proporție se păstrează indiferent de genul beneficiarilor, înseamnă că 3% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (9% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul public). Totuși, cu această performanță sectorul public promovează mai mult incluziunea financiară decât sectorul privat, unde salariile sunt transferate în proporție de 59% prin intermediul unei instituții financiare, ceea ce înseamnă că în jur de 13% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (31% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul privat), conchid autorii documentului.

Comparativ cu femeile din țările din regiune, în România femeile utilizează mai puțin telefonul mobil și internetul ca mijloc de plată. Doar 53% din populația feminină de peste 15 ani a făcut o plată digitală în cursul anului 2021.

Decalajul este mare față de Bulgaria cu 68% sau față de celelalte țări unde peste 80% din femei fac plăți digitale. Telefonul mobil și/sau internetul sunt mai puțin utilizate atât pentru plata cumpărăturilor făcute online cât și pentru plata facturilor (35% respectiv 31% din populația feminină de peste 15 ani).

În concluzie, România are de recuperat decalaje consistente în incluziunea financiară a femeilor și continuarea lărgirii abilităților lor digitale este o cale de urmat.