Sindicaliştii care au protestat în faţa Guvernului, nemulţumiţi de taxarea ridicată pe muncă, au plecat în marş, către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) şi Ministerul Finanţelor.
- „Cincisprezece minute — acesta este numărul de aur. De la sirenă până la decolare, indiferent de situație”. În interiorul Unității 669 din IDF care execută operațiuni de salvare a evreilor oriunde în lume
- Când arta are un sens
- Vitrinele din București. Cine le-a făcut și de ce ne urăște?
- Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
- Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni
Protestul „Respect pentru muncă şi cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale” este organizat de Blocul Național Sindical (BNS), care are 29 de federații afiliate.
Potrivit BNS, România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de 2022, nivelul fiind aproape dublu față de media Uniunii Europene.
De asemenea, tot în România, nivelul inegalităților este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogați 20% din români câștigă de 6 ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogați 20% din europeni câștigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni.
„Astăzi avem o situaţie urâtă pentru cei care intră în categoria socială a salariaţilor. Noi suntem cei care suportăm cele mai mari biruri. Lucru acesta trebuie să se oprească. De ce facem acest protest şi de ce începem această campanie? Pentru că vrem ca anul acesta, când oamenii vor vota, să voteze în cunoştinţă de cauză. Nu vrem să ne mai trezim în campanie electorală cu mesaje de genul: Vă promitem că o să creştem salariile, O să creştem pensiile, O să facem nu ştiu ce alte drăcovenii. Înainte de toate vor trebui să explice de unde aceşti bani, iar bani nu vin decât din sistemul de taxe şi de impozite. Avem o obligaţie asumată în relaţia cu Comisia, eşalonul de reformă fiscală al României. Vrem să ştim clar despre ce e vorba în acest demers, pentru că dacă vor veni din nou să impoziteze suplimentar munca vom avea o problemă şi vor avea o problemă mai mare cu noi. Vrem să vedem ce gânduri au cu impozitarea capitalului, a averilor, cu nivelul redevenţelor. Gândiţi-vă că, în medie, sunt de trei ori mai mici decât media Uniunii Europene”, a declarat Dumitru Costin, la protestul organizat în Piaţa Victoriei.
El a afirmat că sistemul de taxe şi impozite, printre altele, finanţează sistemul de securitate socială din România, iar anul trecut am avut mai mult de două milioane de cetăţeni ocupaţi ai României care nu au contribuit la sistemul de pensii sau la cel de sănătate.
„Anul acesta pentru că este an electoral vor să vină cu tot felul de năzbâtii. Spre exemplu, gratuităţi la pachetul de bază în sănătate. Atunci care mai e diferenţa dintre mine, dumneata sau dumneaei, care plătesc contribuţii şi alţii care nu plătesc nimic? Lucrurile acestea se fac strict pentru interes electoral. Vrem să terminăm odată cu acest lucru. De ce facem în an electoral? Pentru că este singurul an în care puterea în democraţie se împarte. Coboară de la ei, care au avut-o timp de patru ani, la cetăţeni. Contează enorm ca oamenii să înţeleagă ce votează, cum votează şi ce soluţii pregătesc pentru următorii patru ani de zile”, a precizat Dumitru Costin.
În opinia sa, promisiunile privind creşterile salariale nu pot fi crezute în condiţiile în care datoria publică a României a trecut de 50% din PIB şi conform Legii disciplinei financiare ar trebui îngheţate cheltuielile salariale.













































