Absentul cel mai aplaudat

Tratat cu reținere de presa occidentală, în zeflemea sau cu ostilitate, minimalizat, summitul BRICS reprezintă un eveniment cu adevărat major pentru existența întregii planete: nașterea de facto a unei lumi multipolare, cu entități care luptă pentru autodeterminare și suveranitate.

• Coaliția condusă de euroscepticul Rumen Radev câștigă zdrobitor alegerile din Bulgaria
• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale

Aspirator de națiuni

70 de țări au fost invitate la summitul BRICS găzduit la Johannesburg, în Africa de Sud, la care au participat 40 de președinți. 50 de state și-au exprimat dorința aderării la organizația economico-politică din care până acum făceau parte Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. 

Noile țări care au aderat sunt, potrivit gazdei summitului, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa: Egipt, Etiopia, Argentina, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Au fost preferate cele mai mari țări ca dimensiune, populație, resurse și importanță strategică.

6 din primele 10 țări producătoare de petrol se află în BRICS. În noua sa formulă, organizația înseamnă 47% din populația lumii, aproape 32% din economia globală, 43% din producția de petrol, 25% din exporturile de bunuri. Deține majoritatea mineralelor esențiale ale lumii, 20% din rezervele de aur și 32% din producția mondială a acestuia, o adevărată lovitură pentru Wall Street și pentru City-ul londonez.

Noul BRICS își propune să reformeze ordinea globală, începând cu capitalul. Ceea ce, automat înseamnă noi politici de împrumut, bazate pe alte reguli decât ale FMI și Băncii Mondiale, punând punct colonialismului, în special în țările africane.

Semnificativ aici este faptul că pentru primul val al extinderii a fost ales Egiptul (în detrimentul Nigeriei), țara având o importanță nu doar economică, ci și geostrategică, iar aici vorbim despre Mediterana și Canalul Suez.

Etiopia are o creștere economică de peste 6%, cifră care vorbește de la sine! În condițiile în care UE se pregătește de recesiune, iar SUA se află deja în recesiune economică, având și o datorie externă colosală, de 32,7 trilioane de dolari. Alegând Etiopia, BRICS își extinde acoperirea africană pe minerit, minerale și metale. Etiopia este bogată în aur, platină, tantal, cupru, niobiu și oferă un potențial vast în explorarea petrolului și a gazelor naturale. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, de altfel, sunt și ele implicate în minerit.

Etiopia este o țară creștină (ortodoxă), cu populație de 120 milioane, singura națiune de pe continent care nu a fost niciodată o colonie occidentală. Mentalitatea etiopiană este înrădăcinată în patriotism. Acest fapt, împreună cu asistența semnificativă din partea Imperiului Rus, a ajutat împotriva ocupației.

Intrarea Etiopiei în BRICS este un semnal clar pentru toate națiunile africane: această alianță nu este despre subjugarea teritoriilor non-coloniale. Cei care caută dreptatea și independența sunt bineveniți, după cum a remarcat în analiza ei Elena Panina, director al RUSSTRAT Institute.

The Washington Post a răspuns rapid la plecarea acestei națiuni africane din lumea post-colonială, acuzând armata etiopiană de viol și crime de război.

Iranul, după Rusia, deține rezervele cele mai importante de gaz! La fel, rezerve imense de petrol. Ca și Arabia Saudită. Acum, aflându-se laolaltă în BRICS, pot gestiona mai ușor comerțul cu hidrocarburi, având acces și la infrastructura pe care o va asigura China.

Iranul are cel mai avansat program nuclear civil din lume, una din cele mai avansate nano-industrii din lume, o industrie de apărare de proporții, sprijinul Siriei, Irakului, Yemenului – țări aflate în conflict cu SUA.

Iranul s-a alăturat recent și Organizației de Cooperare Shanghai, iar acum BRICS, făcând sancțiunile economice ale SUA și UE caduce.

Iranul va ajuta la dezvoltarea a 5 rafinării în Africa de Sud. Acordul bilateral a fost discutat tot la Johannesburg. Iranul va ajuta și alte țări BRICS în construirea de reactoare nucleare.

Arabia Saudită este și piatra de temelie a petrodolarului. Sau cel puțin a fost. Noua mutare elimină SUA din înțelegerea cu Arabia Saudită (prin extensie cu țările OPEC), unde americanii asigurau securitatea militară în schimbul petrolului vândut exclusiv pe dolari. Însă, în ultimul an, Arabia Saudită și-a schimbat agenda externă, nu doar că nu și-a mai „normalizat” relația cu Israelul, ci s-a îndreptat fățiș către Iran, un inamic al SUA. Mai mult, când rușii au propus (via OPEC+) să taie producția cu un milion de barili (ca să crească prețul), Arabia Saudită a fost cea care a susținut tăierea producției cu două milioane de barili! Nu s-ar putea spune că a reprezentat o acțiune prietenoasă față de SUA. Adică, soarta petrodolarului este jucată acum de Rusia, Iran, Arabia Saudită, iar americanii nu pot decât privi neputincioși.

Dispariția petrodolarului (în beneficiul petroyuanului) înseamnă dispariția de facto a dolarului ca monedă de rezervă. Implicațiile globale vor fi majore. Criza economică va fi doar o fațetă minoră.

Argentina reprezintă cea de a doua țară ca mărime din America Latină, cea de a doua economie, o țară cu rezerve de litiu și gaz printre altele. La abia 24 de ore de la cel de-al 15-lea Summit anual BRICS, Brazilia a propus yuanul chinezesc drept garanție comercială pentru Argentina, deoarece influența dolarului scade drastic în acea țară. Așadar, pentru a reduce riscurile comerciale asociate cu dolarul, toate exporturile îndreptate către Argentina dinspre Brazilia vor fi efectuate în yuan chinezesc de aici înainte.

E de așteptat ca noua poziție a Argentinei să modifice și rezultatul alegerilor din octombrie. După cum se știe, primul clasat în alegerile primare a fost un libertarian anarho-capitalist afiliat Forumului de la Davos și un fervent susținător al monedei americane – economistul Javier Milei. Acesta vrea să închidă Banca Națională a Argentinei și să dolarizeze economia prin renunțarea la moneda națională. Ascensiunea lui Milei s-a produs pe fondul enervării generale față de politicile FMI și ale Băncii Mondiale, astfel că alegerile vor avea – după summitul BRICS – un alt final decât se așteptau cei de la Davos, americanii și corporațiile deopotrivă. Dolarizarea și devalizarea Argentinei prin „privatizare”, cel mai probabil, capătă acum o lovitură mortală.

Anul viitor, când președinția BRICS o va deține Rusia, se așteaptă admiterea Algeriei, ceea ce va însemna o lovitură grea dată Franței și Italiei, flămânde de resurse energetice. Algeria este, de asemenea, una dintre țările cu resurse importante de gaz. La fel și Siria.

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, a declarat că BRICS ia în considerare încă 15 cereri oficiale de aderare la această alianță economică.

Țările care doresc să adere la BRICS pot face acest lucru cu o condiție – nu trebuie să introducă sancțiuni împotriva țărilor care sunt membre ale organizației, a declarat Serghei Ryabkov. Pe scurt, BRICS aparține țărilor cu economii productive, proprietare ale resurselor și ale forței de muncă, sătule de un sistem financiar potrivnic care le secătuiește veniturile în beneficiul occidentului. Țările BRICS se axează pe fabricarea produselor de care au nevoie oamenii, și nu imperiile.

Atuuri

La capitolul infrastructură, BRICS este acum gata să pună stăpânire pe ruta Mării Arctice, Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INSTC), Coridoarele Est-Vest ale Belt and Road Initiative, Golful Persic, Marea Roșie și Canalul Suez. Se îmbină astfel mai multe coridoare pe uscat cu mai multe noduri ale Drumului Mătăsii maritim.

Prin încorporarea Iranului, Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, BRICS devine principalul jucător pentru petrol și gaze, controlând acum 39% din exporturile globale de petrol și cel puțin 47,6% din totalul petrolului produs la nivel global. De îndată ce va include și Venezuela, Algeria și Kazahstanul, în 2024, BRICS va controla până la 90% din totalul petrolului și gazelor comercializate la nivel global. „Nu va exista nicio alternativă la combustibilul bazat pe hidrocarburi în viitorul apropiat”, a spus președintele rus Vladimir Putin.

Să mai adăugăm aici că operațiunile de decontare se vor efectua în monedele locale ocolind dolarul american.

Dedolarizarea

Confiscările de active în dolari deținute de țări precum Afganistan sau Rusia, până recent au fost chestiuni de neconceput. În cazul Rusiei, au fost propriu-zis furate 300 de miliarde din conturile țării (cca. jumătate din rezervele Băncii Centrale a Rusiei). Asemenea acțiuni, care s-au adăugat sancțiunilor economice, au fost de natură să pună în discuție utilizarea dolarului ca monedă de rezervă. SUA transmitea direct mesajul că, dacă se supără, poate fura pur și simplu rezervele în dolari depozitate în băncile occidentale ale oricărei țări.

Fuga din sistemul financiar occidental reprezintă doar efectul acestor demersuri. Noua Bancă de Dezvoltare BRICS reprezintă acum o alternativă la FMI și Banca Mondială. Banca BRICS are circa 100 de miliarde de dolari capital, însă marea diferență vine din faptul că nu și-a propus să-și jefuiască clienții. Mai mult, potrivit șefei Băncii BRICS, Dilma Rousseff, fosta președintă a Braziliei, cel puțin 30% din împrumuturi – pentru început – se vor acorda în devizele naționale. Adică nu în dolari!

Concret, o primă platformă de dedolarizare a fost lansată la Summit-ul BRICS: „BRICS PAY își propune să permită plățile digitale între țări în format BRICS+, permițând întreprinderilor și consumatorilor să efectueze și să primească plăți în siguranță și fără probleme în moneda lor locală”.

Deja există bonduri în rand sud-african, urmează bondurile în rupii indiene. Un pas semnificativ pe calea dedolarizării. Mai mult, BRICS a început să elaboreze sisteme alternative pentru plăți, diferite de sistemele occidentale.

Dispare colonialismul

Singurul șef de stat occidental care a vrut să participe la summitul BRICS a fost Emmanuel Macron. A fost, evident, refuzat. Aproape jumătate din liderii țărilor aflate la summit sunt (foste) colonii, exploatate de Franța și de partenerii Franței.

Să nu ne mirăm că nu au existat participări din SUA, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Italia, Spania, Portugalia… Oligarhia financiară occidentală și corporațiile se văd dintr-o dată excluse de la accesul la resursele ieftine ale Sudului Global, în principal de la resursele fostelor lor colonii. Ruperea supremației creditării exclusive din partea instituțiilor financiare occidentale deschide calea către accesul la finanțări pentru dezvoltare, până acum restrânse și condiționate dur de oligarhie.

Dispar totodată condițiile ESG (Environmental, Social, Governance) privind finanțarea, homosexualitatea sau schimbările climatice nemaifiind criterii de acordare a împrumuturilor. Important este că Banca de Dezvoltare BRICS este creația țărilor în curs de dezvoltare și se adresează acestora, degrevându-se de interesele sistemului financiar occidental care urmărește obținerea profitului în scopul menținerii hegemoniei.

Occident vs. BRICS

Invitați sau nu, occidentalii au fost totuși interesați, în felul lor, de summitul BRICS, încă înainte să aibă loc.

„SUA încearcă să descurajeze liderii africani să participe la summitul Rusia-Africa de la Sankt Petersburg”, scria Financial Times în iulie. Cel de-al doilea summit și forum economic Rusia-Africa a avut loc în perioada 27-28 iulie, iar participarea africană a întrecut orice așteptări.

Călătoria Victoriei Nuland în Africa de Sud înainte de summitul BRICS, planificată împreună cu Gregory Meeks, vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a fost menită să „găsească modalități de a pune presiune asupra Africii de Sud pentru a-și reevalua relațiile cu Moscova și Beijingul”. N-a fost să fie!

Extinderea BRICS reprezintă o înfrângere personală pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a șefului diplomației europene, Josep Borrell, a scris ziarul german Berliner Zeitung. „Uniunea Europeană nu este percepută ca un jucător politic mondial independent, ci ca un apendice al Washingtonului”, potrivit publicației.

Colac peste pupăză, strădania BlackRock (n.r.  Corporație americană de investiții) pentru politicile woke a primit o ripostă neașteptată în sălile de consiliu corporative. Susținătorii ESG au făcut presiuni pe corporații să includă ideologia progresistă și schimbările climatice în deciziile de investiții. Pentru prima dată, boardul celui mai mare fond de gestionare a activelor din lume a votat majoritar respingerea propunerilor ESG pentru sezonul de 2022–23, conform raportului său „2023 Investment Stewardship”, publicat la 23 august.

NATO a propus împărțirea Braziliei în 5 state pentru că a refuzat să furnizeze arme Ucrainei. Aceasta este reacția lui Günther Fehlinger, președintele Comitetului pentru Dezvoltare Europeană NATO, la participarea Braziliei la summitul BRICS. El a declarat că va „demonta” Brazilia dacă „Lula va continua”. Același Günther Fehlinger  este cel care a propus 41 de noi state în locul Rusiei, planul strategic fiind dezvăluit pe Twitter, la 25 aprilie 2023.

„Suntem deja într-o lume post-americană și post-occidentală.” Iată analiza economistului american Jeffrey Sachs: „Țările BRICS au o prezență economică mai mare decât țările G7. Chiar și Turcia și Grecia vor să se alăture BRICS. Statele Unite nu acceptă această tranziție și încă mai cred că aceasta este o lume condusă de SUA – cu doi actori recalcitranți, Rusia și China – și toți ceilalți vor dori să înțeleagă această realitate. SUA, în opinia mea, sunt rămase în urmă cu un sfert de secol. Și Europa este o mare dezamăgire în acest sens, deoarece nu există nici o singură voce în Europa în acest moment care să aibă o perspectivă geopolitică. Asta e chiar greu de înțeles. Dar spre ce fel de lume ne îndreptăm este cu adevărat o întrebare deschisă, deoarece ne-am putea îndrepta către o lume cu conflicte masive și dezastre sau ne-am putea îndrepta către o lume în care se ridică un lider inteligent, ne-octogenar, din SUA, și care putea spune că nu mai avem nevoie de NATO, dar avem nevoie de relații normale cu China, cu India, cu Rusia, cu Brazilia, cu UE și apoi, dintr-o dată, lucrurile vor arăta cu adevărat diferit.”

Putin: „BRICS nu este o organizație antioccidentală”

Deși nu a fost prezent fizic, președintele Rusiei a fost cel mai aplaudat lider la summitul BRICS, unde a avut o intervenție video. „Aș dori să remarc că BRICS nu concurează cu nimeni, nu se opune nimănui, dar este evident că acest proces de creare a unei noi ordini mondiale are în continuare oponenți ireconciliabili care încearcă să încetinească acest proces, pentru a preveni înființarea de noi centre independente de dezvoltare și influență în lume”, a spus Putin la întâlnirea celor cinci lideri în format BRICS-plus.

Președintele a mai menționat că țările BRICS sunt în favoarea formării unei ordini mondiale multipolare și a păstrării diversității granițelor culturale naționale.

Au fost criticate organizații precum Consiliul pentru Securitate al Națiunilor Unite, ONU în integralitatea ei, pentru depășirea propriului mandat sau a neajunsurilor generate de prezența în conducere a statelor bogate în dauna celor aflate în curs de dezvoltare. BRICS militează pentru o reformă transparentă a organizațiilor internaționale, de unde doresc să elimine dublele standarde.

Țările BRICS au reafirmat necesitatea de a rezolva problema nucleară iraniană prin mijloace pașnice și diplomatice. BRICS favorizează întărirea dezarmării și neproliferării, inclusiv în domeniul armelor biologice și chimice, potrivit declarației finale.