ANAF începe „atacul la conturile românilor”

Începând de astăzi, 11 ianuarie 2020, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trece la operaționalizarea Registrului Fiscal Electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi, identificare prin IBAN, astfel încât se presupune că va avea acces la toate conturile românilor.

• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice

La ce informații va avea acces ANAF:
a) pentru titularul de cont-client, persoanele care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise şi orice persoană care pretinde că acționează în numele clientului: numele, însoțit de celelalte date de identificare;
b) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoțit de celelalte date de identificare;
c) pentru contul bancar sau de plăți: numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii contului;
d) pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoțit de celelalte date de identificare și durata perioadei de concesionare.

Măsura vine ca urmare a aplicării prevederilor OUG 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și se dorește a fi măsură suport pentru identificarea actelor și faptelor suspecte de spălare de bani, respectiv terorism, acțiuni pentru care este desemnată ca autoritate principală o altă instituție și anume Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Sunt posibile abuzuri?

La prima vedere am putea trage concluzia că ANAF ar intra în intimitatea tranzacțiilor noastre financiare și am putea asista la o serie de abuzuri de natură politică, economică, financiară, fiscală sau administrativă având în vedere că instituțiile statului sunt extrem de politizate și/sau polarizate în jurul unor grupări economice nu întotdeauna corecte sau loiale în materie de concurență economică.

Și da, acesta este un pericol concret dar nu este cazul momentan.

De ce nu este cazul ?

Pentru că acest registru și aceste date pe care ANAF le va obține de la bănci și alte instituții financiare și de credit trebuia realizat din anul 2015, așa cum prevede art.61 din Legea 207/2015, Codul de Procedură Fiscală.

Au trecut 5 ani și nu s-a întâmplat absolut nimic. În anul 2020, Prin OUG 111/2020, Guvernul a mai dat un termen de 90 de zile pentru operaționalizarea acestui registru. Cele 90 de zile de la intrarea în vigoare a OUG 111/2020 (iulie 2020) au expirat la data de 15 octombrie 2020.

În buna obișnuință a lucrurilor ANAF nu a fost în stare să facă acest lucru posibil dar nimeni nu a fost tras la răspundere.

Termenul a fost din nou amânat fără a exista un act normativ în acest sens ci doar comunicat ANAF.

Noul termen a fost mutat pe 4 ianuarie 2020. Iar apoi, tot printr-un comunicat, mutat pe 11 ianuarie 2020.

Acum, discutând în principiu de aceste instrumente, scopul lor ar fi să diminueze spălările de bani și operațiunile suspecte de finanțare a actelor de terorism, prin identificarea tranzacțiilor suspecte și fără acoperire în documente justificative.

Ținând cont că economia gri are o pondere semnificativă în PIB-ul României, de cca. 28% din PIB, măsura ar trebui să fie salutară.

Dar nu este! Pentru că ANAF și/sau ONPCSB nu au capacitatea administrativă să își facă treaba, să creeze un sistem informatic automat care să genereze date și raportări automate și să analizeze digital tranzacţiile suspecte eliminând posibilitatea abuzurilor.

Au trecut 5 ani de când ANAF trebuia să facă asta, au trecut 2 ani de când Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor trebuia să facă asta, iar totul se face, vorba colonelului Gheorghiță, ad labam.

Ce este oarecum haios este că cel care înfiera cu mânie proletară aplicarea Directivei Europene (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, care prevede raportarea tuturor tranzacţiilor ce depășesc 2000 de euro, directivă transpusă prin Legea nr. 129/2019, repet cel care înfiera această lege și spunea că „Dragnea fură banii românilor din diaspora”, a ajuns premier și iată că dă „atacul la conturile românilor” cu mult mai multă ardoare decât predecesorii săi.

Devine ANAF stăpânul conturilor noastre?

Este posibil ca foarte mulți cetățeni să fie puși în situația de a fi impozitați pe banii din conturi, mai ales cei din diaspora.

OUG 111/2020, dar și Codul de procedură fiscală nu prevăd verificări interne rogatorii în Uniunea Europeană și protocoale cu instituțiile fiscale din țările membre UE prin care să se facă schimb de date privind impunerile adresate companiilor și/sau persoanelor fizice, în vederea evitării dublei impuneri.

Foarte mulți români din diaspora se vor trezi că trebuie să demonstreze că au plătit impozite pe banii trimiși acasă.

Ei bine, surpriză: 60% din banii trimiși în România nu sunt impozitați în țara în care sunt realizați, pentru că foarte mulți români lucrează la negru în Europa.

Și uite cum se vor trezi că le pune statul român impozit pe aceste venituri.

Românul plecat afară nu știm dacă are timpul să afle că este impozitat, pentru că peste 3 milioane de persoane apar încă rezidente în România, astfel că statul român va face corespondență cu o cutie poștală sau adresă la care nu locuiește nimeni.

Și uite așa, apar datoriile fiscale dar mai grav se popresc și conturile din România, astfel că nici românii rămași acasă, bunici, copii sau nepoți, nu pot beneficia de bani.

O lovitură puternică va fi dată românilor care investesc în criptomonede deoarece piața monedelor electronice este destul de defectuos gestionată de către România, iar toate tranzacțiile sunt puse sub semnul întrebării fiind mascate sub diverse forme, nu din vina persoanelor care investesc ci datorită celor care dețin portofele electronice al nivel mondial și sunt în război fiscal cu sistemele fiscale naționale.

Una peste alta, eu am o întrebare simplă: cine ne asigură că nu vor fi abuzuri și decizii prost emise de către ANAF?

Când noi ne trezim cu decizii de imputare din 2010, 2011, pe 2, 3 lei, ale căror penalități și dobânzi depășesc cu mult baza.

Ce va face ANAF cu acest registru?

Care este procedura de lucru?

Ce avem voie și ce nu avem voie să facem?

Și dacă trebuie să avem alte documente justificative suplimentare la tranzacțiile bancare, altfel decât cele solicitate în mod uzual de către sistemul bancar?

Sunt întrebări legitime care nici nu ar fi trebuit puse dacă exista o comunicare publică pe acest subiect și o transparență instituțională profesionistă.

Nu există nimic. Comunicate seci, limbaj de lemn și hazard.

Nu știm dacă e mai bine să începem să purtăm iar banii la sacoșă sau continuăm tranzacțiile bancare obișnuite. Pentru că încă nu este definit clar dacă ANAF va folosi datele noastre financiare pentru a aplica măsuri fiscale sau doar pentru a avea o bază de date și dacă va fi doar bază de date, pentru ce și când va fi folosită.

Până una alta, aveți grijă de banii voștri. Deși e pandemie, „banii nu trebuie spălați”!