Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc, luni, în şedinţă comună pentru a supune la vot proiectul de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor.
- Raed Arafat, pus sub acuzare pentru contrabandă
- Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
- Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
- Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
- Raed Arafat chemat la Parchetul Militar
Proiectul, iniţiat de deputatul PSD Alfred Simonis, modifică Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor în sensul abrogării dispoziţiilor capitolului XI care vizează acordarea dreptului la indemnizaţia pentru limita de vârstă de care beneficiază deputaţii şi senatorii.
„Am depus astăzi în Parlament o inițiativă legislativă care prevede eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.
Este un gest normal să îți elimini propriile privilegii ca să ai autoritatea morală să discuți despre veniturile altor categorii care trebuie să aibă aceeași soartă.
Din motive știute doar de cei care au făcut PNRR-ul, pensiile speciale ale parlamentarilor erau ocolite de reforma pensiilor speciale, însă toată societatea așteaptă acest lucru din partea politicienilor. Am avut discuții cu mulți dintre colegi, dar mai ales cu oamenii care ne-au dat votul, iar concluzia e simplă: nu mai e timp de scuze sau acuze. Este timpul pentru vot! Eliminarea pensiilor deputaților și senatorilor este o prioritate!”, declara în ziua depunerii Alfred Simonis.
Joi, Comisia comună pentru statutul deputaţilor şi senatorilor a dat un raport de adoptare a proiectului, înregistrându-se 8 voturi „pentru” şi o abţinere.
„Dorim o reaşezare pe baze solide, atât a sistemului de pensii de serviciu, cât şi a sistemului de indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate parlamentarilor care şi-au încheiat exercitarea unuia sau mai multor mandate. De aceea, e nevoie de măsuri legislative care să şteargă inechităţile din sistem, eliminarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă a parlamentarilor fiind una din aceste măsuri de înlăturare a discriminării faţă de persoanele care beneficiază de pensii pe criteriul contributivităţii”, se arată în Expunerea de motive a proiectului legislativ.
De asemenea, iniţiatorii consideră că „parlamentarii ar trebui să beneficieze, la fel ca toţi cetăţenii acestei ţări, exclusiv de pensie în sistemul public de pensii, pe bază de contributivitate”.
„Prezenta iniţiativă legislativă constituie un pas în vederea asigurării echităţii între cetăţeni, prin abrogarea articolelor referitoare la indemnizaţiile speciale ale parlamentarilor. Totodată, prin abrogarea acestor prevederi, se va înregistra un impact bugetar pozitiv, asigurând degrevarea bugetului de stat de plata unor sume consistente”, se mai arată în Expunerea de motive.
Potrivit acestui document, la nivelul anului 2022, după data de 10 iunie (odată cu aplicarea Deciziei CCR, nr. 261/2022) au fost achitate un număr de 583 de indemnizaţii, cu o valoare totală de 19.370.146,80 lei.
„Menţinerea în plată a acestor indemnizaţii ar pune presiune suplimentară pe bugetul de stat într-un context economic pus la grea încercare de crizele succesive sanitare, economice, geopolitice care s-au abătut asupra ţării noastre în ultimii ani”, mai arată iniţiatorii.
Pe ordinea de zi a şedinţei comune a Parlamentului de luni se află şi solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la aprobarea participării Armatei României la Operaţiunea Interflex a Marii Britanii cu până la 30 de militari, instructori şi personal de stat major.
De asemenea, agenda şedinţei mai cuprinde informările şefului statului cu privire la aprobarea intrării, staţionării şi operării detaşamentului din Macedonia de Nord pe teritoriul României, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO, cu privire la aprobarea participării Ministerului Afacerilor Interne la Misiunea Uniunii Europene în Armenia, pe parcursul anului 2023, aprobarea participării Armatei României la Misiunea Uniunii Europene de parteneriat militar în Niger (EUMPM NE), precum şi cu privire la aprobarea creşterii participării Armatei României la operaţia EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, începând cu luna octombrie 2023.
Totodată, pe ordinea de zi se află şi modificări în componenţa unor grupuri parlamentare de prietenie şi comisii permanente comune.












































