Bolojan: Pensia magistraților, echivalentă cu 70% din ultimul salariu net. Vârsta de pensionare crește la 65 de ani

La două zile după demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu și după aproape o săptămână de tăcere, premierul Ilie Bolojan a susținut azi, de la pupitrul Guvernului, o conferință de presă pe tema reformei pensiilor magistraților.

• Platformele de angajare, noua unealtă a spionajului chinez
• CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională
• Blocul Național Sindical solicită retragerea imediată a proiectului legii salarizării
• Institutul Național al Magistraturii: Tot mai puțini tineri își mai doresc să devină judecători și procurori
• Noua practică bruxelleză: lobby mascat pe lângă oficialii europeni prin intermediul presei

Bolojan a anunțat că în acest moment României i-au fost „reținute” peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite. Din aceștia, „peste 230 de milioane de euro sunt reținute până la rezolvarea soluției de către România”. Termenul de îndeplinire a jaloanelor este luna noiembrie. În caz contrar, se pierd banii.

Bolojan a făcut o trecere în revistă a problemelor existente în justiție, premierul subliniind că urgența constă în rezolvarea unei probleme ce ține de echitatea socială

„Pensiile sunt mult mai mari decât orice alte pensii pe contributivitate din sectoarele public și privat din România, este o nedreptate socială din cauza diferenței foarte mari. Rezolvarea acestei probleme, dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea calității actului de justiție din România. Se presupune – și cred că este corect- ca atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce, cu siguranță, înseamnă peste 45 – 50 de ani, după ce a acumulat o experiență în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public și, cu siguranță, când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă clarificăm cadrul legal și dacă îmbunătățim și calitatea legislației, cu siguranță, vom avea o calitate a serviciul de justiție din România mult îmbunătățită. Unul dintre fundamentele statului este sistemul de justiție și este foarte important pentru România să fie funcțional, de încredere, eficient și independent. 

Punctez doar trei probleme din zona de justiție: una dintre probleme majore este ieșirea la pensie, care este prea repede. 

Din cazurile din ultimii ani, suntem în situația în care două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47 – 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, a maturității profesionale în orice domeniu.

Nu e doar o problemă de calitate, ci și una de sustenabilitate în anii următori. (…) Avem o criză a forței de muncă pe care, cel puțin, cei din sectorul privat o resimt foarte mult. Propunerea vine să crească vârsta de pensionare. 

A doua problemă este că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut ani, înainte de 2020 în care, practic, din cauza formulei prevăzute în lege, ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut – 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net, deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru total anormal. (…) Astăzi s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. ”, ceea ce înseamnă că pensiile, în această zonă, a fost la nivelul ultimului salariu.

Dacă facem un calcul în această zonă, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24.000 – 25.000 de lei, deci 5.000 de euro net. Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere. 

A treia problemă avută în sistem, care nu este rezolvată prin propunerea de astăzi, este că avem legi de salarizare interpretabile, neclare, forțate în interpretarea lor”, a declarat Bolojan.

În acest context, premierul a anunțat care sunt soluțiile pentru reechilibrarea echității sociale în domeniul justiției. În primul rând va crește vârsta de pensionare la 65 de ani și, în al doilea rând, pensia magistraților va fi echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, nu brut, așa cum era până acum.

„Pentru primele două probleme, propunem creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 45 de ani, propunem o creștere a vechimii la 35 de ani. Există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în acest sistem, în România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. Pentru fiecare an în care optează să iasă mai repede la pensie, va pierde 2% din valoarea ei”, a mai anunțat premierul.