Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică joi, 6 martie, decizia unanimă de a respinge cererea lui Călin Georgescu pentru reluarea turului 2 al alegerilor prezidențiale anulate în decembrie 2024, de Curtea Constituțională a României. Demersul a fost anunțat, în exclusivitate, de Q Magazine, aici.
- Lumea are primul ei trilionar
- USR nu susține guvernul Tomac
- Kaja Kallas’s false apartheid remarks add fuel to antisemitism fire in Europe-top european Rabbi
- Kaja Kallas generează un nou scandal. Un cunoscut rabin o acuză pe șefa diplomației europene că declarațiile sale false alimentează flăcările antisemitismului
- Prefectul de Timiș a demisionat
Acțiunea la CEDO înaintată de Călin Georgescu, clasat pe primul loc în primul tur și care, potrivit unui sondaj efectuat la finalul anului 2024, de Institutul IRES, ar fi câștigat cu 63% cel de-al doilea tur, dacă acesta ar fi avut loc, era singura cale prin care s-ar fi putut obține suspendarea efectelor Deciziei nr. 32/2024 a CCR și obligarea Guvernului României să reia procesul electoral de la momentul la care s-a decis anularea alegerilor.
Deciziile Curții Constituționale române nu pot fi atacate la nicio instanță din țară, acestea fiind definitive și general obligatorii.
Călin Georgescu a fost reprezentat la CEDO de avocata Maria Vasii.
Acțiunea, depusă la data de 16 decembrie, a primit numărul 37327/24 și, potrivit răspunsului Curții, intrat în posesia Q Magazine, la acea vreme, dosarul urma să fie examinat „cât mai curând posibil în cursul lunii ianuarie 2025”. Procedura de urgență inițiată de CEDO confirma gravitatea situației și necesitatea unei soluții care să protejeze statul de drept și valorile democratice.
Între motivele care au stat la baza acțiunii demarate, Călin Georgescu a enumerat:
„Prejudiciu ireparabil:
Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției.
Criză politică și socială:
Vidul electoral creat prin decizia CCR subminează stabilitatea politică și încrederea publicului în statul de drept, provocând proteste sociale și riscuri de instabilitate internă.
Urgența situației:
Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. Amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice.
Imposibilitatea de a exercita căi de atac interne:
Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora, încălcând Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv).”
De asemenea, în documentul depus la Curtea Europeană sunt evocate și argumentele în baza cărora se impune judecarea rapidă a cazului:
„Impactul direct asupra drepturilor fundamentale:
Decizia CCR a anulat procesul electoral în desfășurare, încălcând drepturile fundamentale ale alegătorilor și candidaților, inclusiv dreptul reclamantului de a candida.
Criza constituțională:
Lipsa unui președinte ales democratic creează un vid de legitimitate, punând în pericol stabilitatea instituțională și principiile statului de drept.
Reacții sociale:
Gesturile de protest, precum distrugerea documentelor de identitate, reflectă o pierdere profundă a încrederii cetățenilor în procesul democratic.
Risc de precedent nedemocratic:
Întârzierea soluționării cauzei ar putea perpetua practici similare, afectând standardele democratice în alte state membre.”, se arată în cererea către CEDO.
În decizia pronunțată joi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), un completformat din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Decizie este definitivă.
CEDO a constatat, în special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a „corpului legislativ” al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, „corp legislativ” cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în această privinţă.
Curtea a stabilit totodată că România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Cei trei judecători au fost Jolien Schukking (Olanda) – președinte, Faris Vehabović (Bosnia și Herțegovina) și Lorraine Schembri Orland (Malta).
















































