CCR a decis. Reforma pensiilor magistraților este constituțională

După cinci amânări, judecătorii Curții Constituționale au decis astăzi că legea privind pensiile magistraților este constituțională, respingând astfel sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

• Criză de personal în construcții și instalații
• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși

UPDATE CCR a transmis un comunicat de presă, în care explică de ce este neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte. CCR a constatat că, în ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, legea promovată de guvern „stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.

Vă prezentăm comunicatul CCR.

„Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
• eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
• cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

 Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, se arată în comunicatul CCR.

UPDATE CSM a luat act de decizia CCR și consideră că noua lege va produce „efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”.

„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.

Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.

Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.

În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora.

În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate.

Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite”, se arată în comunicatul CSM.

Știrea inițială Sesizarea CJUE pe pensiile speciale a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat împotrivă.

Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2.

Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR.

Înalta Curte a considerat că măsurile prevăzute în proiectul Guvernului „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a salutat decizia Curții Constituționale subliniind că aceasta confirmă corectitudinea demersului Guvernului.

„Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate”, a precizat Guvernul.

Totodată, conform unei informări a Executivului, din acest moment se vor face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme.

Președintele Nicușor Dan a salutat și el decizia judecătorilor CCR și îi asigură pe toți magistrații „că munca lor este respectată”.

„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților.

Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră.

Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că vestea venită dinspre CCR este foarte bună și că, în acest fel, se transmite societății că actuala clasă politică este „în stare” să îndrepte ceea ce nu a fost corect.

„A fost o decizie corectă, o decizie pe care noi cu toți o așteptam, fiindcă știam că nu există nimic neconstituțional în acel proiect de lege, după ce Guvernul a clarificat problema procedurală. Și, de aceea, după foarte, foarte multe amânări, eu cred că astăzi este o veste foarte bună, fiindcă societatea aștepta de foarte mult timp să se facă dreptate, să nu existe categorii speciale care au posibilitatea de a ieși la pensie la 50 de ani și cu pensie mult peste bunul-simț. De aceea, eu cred că în sfârșit această chestiune poate fi închisă și putem transmite societății, ca și Guvern, ca Parlament, ca și clasă politică, că suntem în stare să îndreptăm ceea ce nu a fost corect și guvernarea să fie mai justă, justiția socială să funcționeze. De aceea nu pot să spun decât că salut această decizie a Curții Constituționale”, a declarat Hunor.

Deputatul PNL Raluca Turcan a declarat după decizia CCR privind constituționalitatea legii pensiilor magistraților, că știa acest lucru de la început, menționând că premierul Ilie Bolojan a avut determinarea de a duce la bun sfârșit acest proiect pentru „echitate”.

„Legea privind pensiile magistraților este constituțională. Știam asta de la bun început. Felicitări, Ilie Bolojan, pentru determinarea de a duce la bun sfârșit un proiect în care am crezut din momentul în care am inclus reforma pensiilor în PNRR. Pentru echitate. Pentru ca orice miniștri sau guverne să aibă obligația să reașeze acest sistem anormal față de tot ceea ce există în restul Uniunii Europene”, a scris Turcan, pe Facebook.

Ea a precizat că, în majoritatea statelor europene, magistrații se pensionează la 65 de ani, exact ca restul cetățenilor.

„În Germania, Franța, Italia și Spania, vârsta standard este de 65 – 67 de ani. Nicăieri nu există un sistem atât de permisiv ca în România. Chiar era nevoie de un asemenea blocaj și de decredibilizarea unei instituții atât de importante precum CCR?”, a mai transmis Turcan.

Ea a mai scris că proiectul de modernizare a CCR pe care l-a depus trebuie să meargă mai departe. „Să reducem influența politică în numiri, să existe transparență în deliberări. Cine blochează funcționarea unei instituții atât de importante trebuie să răspundă”, a adăugat Raluca Turcan.

„Vom vedea ce urmează pentru ca este un precedent și pentru celelalte pensii de serviciu. Este modelul pe care îl cerea Ilie Bolojan pentru a avea legitimitatea de a umbla și în alte părți”, a notat avocatul Toni Neacșu.

Liberalul Robert Sighiartău apreciază că, prin această decizie, se revine la normalitate.

„Reforma pensiilor speciale inițiată de Bolojan a trecut! Se taie pensiile speciale ale magistraților. E primul pas spre normalitate.”, a scris Robert Sighiartău pe Facebook.

Judecătorul CSM Alin Ene a afirmat că pentru sistemul judiciar „este un semnal că trebuie să se replieze rapid, într-un peisaj în care reperele devin… flexibile”.

Totuși, el își exprimă speranța că se va găsi o formulă prin care să fie atenuate efectele acestei legi.

„Einstein a învins: totul este relativ. Chiar și Constituția.

Decizia de azi nu e doar despre pensiile magistraților. Este un prim pas dintr-o călătorie de o mie de mile, pentru că statul de drept nu dispare brusc. Se subțiază puțin câte puțin. Și întotdeauna începe cu Justiția, ca orice hoț care mai întâi neutralizează câinele de pază.

Pentru sistemul judiciar, acesta este un semnal că trebuie să se replieze rapid, într-un peisaj în care reperele devin… flexibile.

Sunt convins că sistemul de justiție, unit, va identifica resorturile necesare pentru a atenua efectele acestei legi.

Iar Guvernul merită, totuși, o mențiune specială: nu e puțin lucru să împingi până la capăt o lege care încalcă toate garanțiile și principiile constituționale și internaționale. Felicitări!

Dacă asta a fost posibil, așteptăm cu interes următoarele măsuri.

În acord cu vorbele lui Martin Niemöller, vom vedea atunci cine și cât va mai putea sau va mai fi dispus să se opună derapajelor.

Bun-venit în era post-constituțională!”, a scris Alin Ene pe Facebook.

Conform Legii adoptate, pensia magistraților nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani.