CE ASCUNDE Panama Papers

Când un dosar ca „Panama” este scos la suprafață, automat deschide și o „cutie a Pandorei”, negată de mulți, necunoscută de alții. Devine totuși o realitate.

Într-un secol XXI, unde globalizarea este definitorie și oferă un plafon de interacțiuni internaționale, banii, informația, deci și riscurile, circulă cu o viteză de ordin astronomic. O consecință a globalizării este și interconectivitatea vulnerabilităților. După cum vedem, dedesubturile geopoliticii, aflate după cortina oficialităților protocolare sau a transparenței financiare, pot fi ușor penetrate datorită noului strat dimensional al existenței noastre: informația. Implicit securizarea sau scurgerea ei.

Dosarul „Panama”, o investigație internațională întreprinsă de o coaliție de trusturi media, jurnaliști independenți și de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (CIJI/ ICIJ), a dezvăluit o rețea clandestină de micro-management financiar (în mare parte ilegal). Ancheta asociază lideri politici actuali cu foste oficialități statale sau non-statele, oameni de afaceri sau chiar rețele de crimă organizată transfrontalieră sau locală. Toți acești „actori” sunt aduși sub numitorul comun „Mossack Fonseca”- o casă de avocatură panameză care facilita înființarea de offshore-uri și circuitele financiare pe care acestea le permit.

Procesul propriu-zis implică circularea fondurilor prin multe alte companii offshore (în mare parte din Caraibe), bănci sau organizații (existente sau create cu acest scop), astfel încât „drumul” lor să fie pierdut. Deși această metodologie nu este complet condamnabilă, fiind de multe ori lăsată legislațiilor naționale să decidă legalitatea acesteia, e totuși o procedură consacrată în interes de spălare de bani, evaziune fiscală sau de facilitare a plăților ilegale. Confidențialitatea, discreția și atenția sporită de manevrare a acestora sunt motive care îndreptățesc să credem ca această companie a avut partea ei de complicitate.

Ancheta a fost „pioneriată” de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung care a intrat inițial în posesia a 11 milioane de documente. RISE Project, unul dintre partenerii români al acestor investigații, ne informează despre afacerile autohtone. Cele mai grele nume vizează sectorul energetic, precum Vasile Frank Timiș, fondatorul proiectului „Roșia Montană” sau  miliardarul israelian Benjamin Steinmetz implicat atât în afacerea RAFO Onești, cât și în „Roșia Montană”. Cei doi  au colaborat  la un număr mare de proiecte în toată țara, fapt care scoate la suprafață un iceberg financiar, unul din mulți alții care  probabil se află în dedesubt.

Pe plan internațional, cele mai interesante nume sunt Putin, Assad, Regele Al-Saud, foști lideri de stat ca Mubarak, Gaddafi, dar şi fotbaliști precum Messi.

Rețele de crimă organizată ce includ trafic de droguri, carne vie, exploatare ilegală sau companii aflate pe lista de sancțiuni economice au prosperat în pânza de rețele ale companiei de avocatură Fonseca, alături de liderii menționați. Acest dezvăluiri pot deveni un „catalist” pentru reconfigurări politice, exemplul îl avem în Islanda unde la presiunea protestatarilor, premierul a demisionat fiind și el implicat în scandal. Însă multe țări, direct vizate, vor ține acest flux informațional în șah – beneficiând și de un sistem autoritar, de cenzură ce le permite acest ”lux”.

Dosarele „Panama” nu au fost procesate în totalitate și noi dezvăluiri, mai spectaculoase, sunt așteptate să apară.